Antreprenorii clujeni, implicați activ în comunitate, reuniți la Cluj-Napoca

Zilele Clujene ale Economiei Sociale au debutat luni, 18 mai 2026, la Centrul de Cultură Urbană Casino, prin evenimentul intitulat „Economia socială – Motorul incluziunii” la care au participat cu standuri de prezentare reprezentanți ai întreprinderilor sociale și ai unor organizații clujene care aduc schimbări reale în comunitățile în care activează. La manifestare, s-au aflat antreprenori cu prezentări care au stârnit curiozitatea, precum cunoscuta interpretă de muzică populară, dedicată păstrării și promovării folclorului, Mihaela Grindean, și îndrăgitul chef Paul Siserman. În total, au expus un număr de cincisprezece întreprinderi sociale clujene, cofetării, restaurante, colecționari de porturi populare românești și ateliere de îmbrăcăminte cu motive specifice etniei rrome.

Directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Cluj, Ana Maria Chiciudean, a spus că în cadrul evenimentului sunt prezente cincisprezece firme și organizații sociale clujene. „În săptămâna 18-21 mai 2026 în Cluj-Napoca se desfășoară Zilele Clujene ale Economiei Sociale. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj are rol de autoritate în atestarea entităților care accesează fonduri pe baza legii economiei sociale. Astăzi, la eveniment avem cincisprezece entități de economie socială care își expun produsele astfel încât comunitatea clujeană să înțeleagă care este conceptul și care este contribuția entităților de economie socială la nevoile comunității. Astăzi nu discutăm despre dezavantaje, discutăm despre incluziune, despre exemple de bune practici, despre locuri de muncă oferite de către firmele de economie socială, serviciul public de ocupare a locurilor de muncă dorindu-și ca, la nivelul județului Cluj, să se dezvolte în continuare acest concept”.

Exemple de bune practici la Cluj

Șefa AJOFM Cluj a declarat că județul Cluj se află printre locurile fruntașe din țară în ceea ce privește calitatea afacerilor gândite de antreprenorii sociali ca să se îndrepte spre comunitate: „În momentul de față avem atestate 451 de entități de economie socială și ne lăudăm cu calitatea și sustenabilitatea afacerilor care au fost dezvoltate ca urmare a activității noastre de consiliere, la acest capitol, Clujul situându-se pe un loc fruntaș, printre primele zece județe din țară. Entitățile amintite sunt dezvoltate în principal prin fonduri europene, iar după finalizarea finanțării o parte din aceste entități își continuă activitatea în comunitate, creează locuri de muncă pentru persoane defavorizate. De exemplu, cele din domeniul medical oferă servicii care includ deplasarea la domiciliul persoanelor vârstnice sau cu nevoi speciale, firmele din domeniul HoReCa oferă o masă caldă copiilor defavorizați. Fiecare din aceste entități, pe lângă partea de activitate economică pe care o desfășoară, și-a găsit un scop social bine definit”.

Ecosistem sănătos

Prezent la acțiune, prefectul județului Cluj, Maria Forna, a declarat că ecosistemul din care fac parte instituții publice, antreprenori, cetățeni, tineri, persoane din zona vulnerabilă este unul extrem de sănătos al comunității clujene: „A fi incluzivi, a da dovadă de respect față de aproapele nostru și de a ne preocupa ca și persoanele vulnerabile să beneficieze de cele mai bune condiții, fie de trai, fie pentru a se realiza profesional, sunt elemente care ne definesc pe noi ca și comunitate”. Prefectul a felicitat participanții și a spus că a fost o deosebită plăcere să întâlnească antreprenorii și tinerii, inclusiv din mediul rural, care au venit la Cluj-Napoca să-și prezinte afacerile. Ca reprezentant al Prefecturii, Maria Forna a precizat că sprijină și încurajează antreprenorii sociali și că în momentul în care aceștia întâmpină dificultăți este necesar să se găsească soluții atât local, cât și la nivel județean sau național.

Este nevoie să fim o comunitate

La rândul său, Dan Tarcea, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, a vorbit despre rolul antreprenorilor: „Dacă mediul de afaceri nu produce, noi, cei care suntem în administrație, nu avem ce să împărțim, vom împărți doar sărăcia (…) mediul de afaceri trebuie să înțeleagă că nu poate reuși singur. Cea mai importantă resursă de care beneficiază mediul de afaceri sunt oamenii. Cu cât are o plajă mai mare de unde să-și selecteze oamenii, cu atât șansele de reușită ale mediului de afaceri sunt mai mari. În același context, viceprimarul le-a recomandat asociațiilor și fundațiilor prezente să continue ceea ce au început și ceea ce fac: „Ne stimulați să putem merge mai departe chiar dacă în anumite situații dialogul nu este cel mai confortant, pentru că și noi (n.red. autoritățile) trebuie să ascultăm mai mult și să acționăm mai mult”. Dan Tarcea a avut un mesaj și pentru autorități, să nu uite că sunt în slujba cetățeanului și a mediului de afaceri. „Fără a crea comunități nu vom putea să mergem mai departe. Nu putea să avem un oraș care se polarizează. Avem nevoie de un oraș în care fiecare om merită o șansă”, a declarat reprezentantul primăriei.

Portul românesc și rochii din tradiția rromă, în expoziție

Solista de muzică populară Mihaela Grindean a susținut un moment artistic, ea participând și ca antreprenor fiind reprezentanta firmei „Moșteniri culturale” prin care își propune să promoveze tradițiile populare românești, în special portul popular. La eveniment artista a prezentat o expoziție cu porturi populare din județele Cluj, Alba Bihor, Ținutul Pădurenilor și din sudul țării, trei dintre costume fiind noi, iar patru fiind foarte vechi. Piesa cea mai prețioasă din colecția personală a artistei populare Mihaela Grindean, adusă în expoziție, a fost un cojoc de 200 ani vechime, care a completat un costum popular din județul Alba.

În cadrul evenimentului, a mai expus creații vestimentare-rochii, activista clujeană în drepturile femeilor, Lorena Doghi, care alături de fete talentate de la Organizația Tinerilor Rromi din Cluj–Napoca au reinterpretat elemente tradiționale ale culturii rome. Standul cu rochii, baticuri, eșarfe și alte accesorii a dat o pată de culoare târgului, scopul activităților fiind, după cum ne-a spus Lorena Doghi, promovarea tradițiilor rrome și a păstrării identității în rândul tinerilor rromi.

Conferința „Economia socială – motorul incluziunii” a fost susținută de AJOFM Cluj în cadrul Zilelor Clujene ale Economiei Sociale, organizate de către Departamentul de Asistență Socială a Facultății de Sociologie și Asistență Socială, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).

Tia SÎRCA