Antal Elemer: „Vreau să redau Clujului romantismul şi eleganţa de altădată”

Aflat printre cei 12 candidaţi la Primăria Cluj-Napoca, ecologistul Antal Elemer arată cum ar trebui să fie Clujul în viziunea sa.

Reporter: De ce vreţi să fiţi primar la Cluj-Napoca?

Antal Elemer: În primul rînd pentru că aici m-am născut şi am trăit, aici îmi sînt familia şi prietenii, aici vreau să trăiesc. Cu alte cuvinte, aici este viaţa mea şi de aceea îmi pasă. În altă ordine de idei, pentru că îmi place să văd oameni fericiţi într-un oraş curat şi frumos. De oraş trebuie să ne bucurăm cu toţii: cei din centru şi cei din cartiere, cei care ne-am născut aici şi care au venit mai tîrziu, cei din blocuri şi cei din case, cei din universităţi şi cei care, plecaţi la lucru în străinătate, se vor întoarce acasă, adică la Cluj. Şi, nu în ultimul rînd, pentru că vreau ceea ce vrem toţi: să ne sprijinim unii pe alţii, să ne bucurăm împreună şi să trecem peste greutăţi ajutîndu-ne unii pe alţii. Apoi, pentru că vreau să dezvoltăm, în cetatea Clujului, nu grupuri de interese, ci o comunitate care sa fie mîndră cu “buletinul de Cluj”. Să ştergem amintirea jenantă a Caritas-ului, a corupţiei şi a brandului fifty-fifty conferit de Sorin Apostu. Trebuie să eliberăm Clujul de ocupaţia partidelor mari, care ne dezbină în loc să ne unească şi perfecţionează metodele de jefuire a banului public, fie el de la bugetul local, fie de la cel de stat. Consider că vremea celor care au avut pe mînă foarte mulţi bani publici, despre a căror cheltuire nu au dat nimănui socoteală trebuie să apună. E timpul pentru ca cetăţenii Clujului să aibă cuvîntul hotarîtor.

Rep: Ce v-aţi propus să faceţi în calitate de primar?

A.E.: Voi cere un audit în Primăria Cluj-Napoca, pentru a vedea unde s-au scurs, prin metoda fifty-fifty, banii publici şi voi pune garoul ca să oprim hemoragia. Voi face apoi consultări publice pentru a stabili priorităţile oraşului cu cetăţenii, nu cu firmele de consultanţă plătite regeşte ca să justifice deciziile baronilor locali. Nu voi inventa nici apa caldă, nici mersul pe jos. Nu-mi va fi ruşine să preiau idei de la alte primării din ţară, iar cele mai bune soluţii le voi aduce la Cluj. Locuinţele sociale ale lui Radu Mazăre de la Constanţa mi se par o soluţie potrivită şi pentru muncipiul Cluj-Napoca, mereu în criză de locuinţe. Nu voi mai permite ca primăria să fie un jucător economic, să organizeze licitaţii cu dedicaţie pentru clientela politică şi să plătească lucrările prost executate la preţuri de trei-patru ori mai mari. Degeaba se laudă candidatul Emil Boc, fostul premier, care a tăiat salariile şi pensiile şi a protejat cea mai devastatoare camarilă, că a ajutat Clujul cu bani! A avut grijă Sorin Apostu, omul pentru care el a garantat, şi firmele de casă ale PDL să se înfrupte din acesti bani şi să facă lucruri de mîntuială, cum este centura ocolitoare Vîlcele-Apahida, construită prost şi de trei ori mai scump decît preţul cu care s-a cîştigat licitaţia.

Nu voi lăsa să fie sluţit oraşul. Clujul a fost un oraş romantic, “cu ştaif.” Autorităţile de pînă acum l-au transformat într-un oraş comercial, cu numeroase aşa-zise atracţii, vulgare, din spatele cărora rînjeşte banul. Uitaţi-vă cum arată Parcul Central, cu copaci tăiati şi cu alei asfaltate, parcurile de joacă pentru copii, pline de kitsch-uri viu colorate, fîntîna cîntătoare şi alte prostii prin care se spală banii pentru partid. Vreau să redau Clujului romantismul şi eleganţa de altădată.

Rep: Se pare că veţi avea un consiliu local cu o majoritate USL, în care partidul dvs va fi destul de slab reprezentat. Cum vă veţi descurca?

A.E.: Tocmai de aceea le solicit clujenilor să voteze şi Partidul Ecologist. Oricum, n-o să-i las pe consilieri să fie expresia grupurilor de interese care le-au finanţat campania electorală. O să mut şedinţele de consiliu din Sala Mică în Sala Mare a Primăriei şi o să organizez şedinţe la care clujenii să poată participa şi să-şi spună părerea, pentru că de aceea legea le numeşte şedinţe publice: oamenii trebuie să aibă posibilitatea să se adreseze direct, mie şi consilierilor locali, nu doar în Piaţa Unirii. Interesul public îl stabiliţi voi, clujenii, nicidecum o firmă de arhitectură, două de construcţii şi trei de consultanţă, care fac banii fifty-fifty cu primarul şi partidul său.

Rep: Ce credeţi că-i lipseşte Clujului?

A.E.: Identitatea. Eu o să dau identitate oraşului, anume identitatea universitară şi culturală, la care se adaugă identitatea medicală. Avem un capital uman de invidiat, avem o tradiţe cu care puţini se pot mîndri, avem instituţii care funcţionează, dar nu ştim să profităm de pe urma lor, să dezvoltăm politici locale care să susţină identitatea, nu să o irosească. Nu mai putem emite pretenţii de mare oraş industrial, pentru că fabricile nu mai sînt ce au fost. Dar putem resuscita sectorul IMM-urilor, omorît de guvernarea Boc, prin impozitul forfetar. Un mare centru universitar şi medical are nevoie de produse şi servicii locale. Primăria are obligaţia să repare, fie şi parţial, nedreptăţile făcute celor ce şi-au înjghebat o mică afacere şi pe care Guvernul Boc i-a îngenuncheat prin impozite şi taxe. Iar primarul poate începe din secunda doi de cînd se instalează pe Moţilor 1-3 să-i ajute prin anihilarea reţelelor corupte.

Rep: Ca ecologist, ce veţi face?

A.E.: Voi pune amprenta ecologistă pe oraşul Cluj, care va fi un oraş cu afaceri curate, cu oameni fericiţi şi protejaţi de administraţia locală, un oraş atractiv pentru investitori, dar şi pentru capitalul local. Eu am voinţă, voi aveţi putinţa de a schimba, pe zece iunie, soarta oraşului, căzut pradă unor prădători cu mult tupeu, înzestraţi cu un talent nativ în a aburi şi păcăli alegătorii. Voi accesa fonduri europene. Primarul din comuna Gilău are mai multe proiecte europene decît primăria Cluj-Napoca. E păcat să nu accesăm fonduri europene, ci să punem presiune pe contribuabilul clujean, care trebuie să plătească orice loc de parcare, să-şi plătească singur izolarea locuinţei, căci la primărie e coadă, iar reabilitările termice sînt scumpe.

Rep: Cum veţi păstra legătura cu clujenii?

A.E.: Voi fi între oameni, nu la televizor. Şi în campanie, şi după aceea, dacă voi fi ales, voi merge între oameni pentru a lua pulsul oraşului. Propaganda făcută la televiziune are puţină legatură sau deloc cu realitatea, cu viaţa clujenilor, care vor să trăiască liber, într-un oraş prosper. Atunci cînd ies pe stradă, vreau să văd clujeni fericiţi.

Rep: Un ultim mesaj?

A.E.: .Stop! Gata cu corupţia acum, nu mai tîrziu. Să nu lăsăm oraşul pe mîna unor prădători care nu au nimic sfînt, în afară de îmbogăţirea lor, şi, pentru asta, păstrarea cu orice preţ a puterii.

Adriana STUPAR