Aniversări Maria Imre Trăilă – 90 ! La mulţi ani !

Maria Imre Trăilă : “Pe mine personal m-au interesant scena, dansul, publicul şi familia”

Bucuria de a avea un interlocutor de talia doamnei Maria Imre Trăilă este rară, tot mai rară. Şi este deoarece oameni de valoare sînt tot mai puţini, este un adevăr trist. Şi un om de valoare trebuie menţinut în atenţia publicului şi a cititorilor, trebuie cunoscut prin faptele sale, prin realizările sale, prin moştenirile spirituale lăsate nouă şi urmaşilor noştri. Doamna Maria Imre Trăilă merită toată admiraţia şi tot respectul nostru. Admiraţie şi respect pentru bucuriile artistice oferite pe scenele teatrelor lirice din ţară şi de peste hotare, în spectacole memorabile, merită pentru calităţile pedagogice şi grija pentru selecţia şi afirmarea tinerelor talente, merită pentru ceea ce este ca OM şi ARTIST.

Pot spune că cei 90 de ani (doamna Maria Imre Trăilă s-a născut la 31 martie, 1922) nu se văd aproape deloc. Discuţia se încheagă uşor, o idee duce la alta, abordările sînt din cele mai diverse, de la spectacole la şcoala de balet, de la tinerii de ieri la cei din zilele noastre, tehnici de ieri şi de azi, coregrafi, dirijori, colegi, şcoli de dans, scenografi, regizori, discurs tot mai interesant şi plin de nou de la o, repet, idee la alta.

Un punct al discuţiei vizează înfiinţarea primei şcoli de balet din Cluj – Napoca, în cadrul Institutului de Artă Român, merit al maeştrilor fondatori Octavian Stroia, Eugenia Popovici, Larissa Şorban (Opera Română Cluj), Szaborai Zoltan, Maria Imre Trăilă şi Dombi Imre (Opera Maghiară de Stat Cluj), luînd ca reper anul 1948. “Am pus pe picioare, citez din Maria Imre Trăilă, o clasă, atît. Am pornit de zero, am fost nevoiţi să luăm totul de la început şi început a însemnat pentru noi, selecţie, programe de studiu, ore de dans. Am intrat în normalitate după trei, patru ani, dar au fost ani de muncă susţinută, în condiţii grele”. Tot în 1948, Maria Imre Trăilă susţine şi cîştigă postul de solistă în cadrul Operei Maghiare din Cluj, debutul avînd loc la începutul stagiunii 1949/1950, cu rolul ‘Zarema’ din Fîntîna din Bacciserai, rol care i-a adus celebritatea. Au urmat spectacole atît pe scena Operei Maghiare cît şi pe scena Operei Române, ambele din Cluj, de menţionat fiind Esmeralda (1967; ‘Gudula’; ‘Zarema’; prelucrare de Oleg Danovschi; colegi de scenă Larisa Şorban, Ildiko Klima, Ion Triteanu, Maksay Eva Lăluţ, Vasile Căpuşeanu), Romeo şi Julieta de Prokofiev (1961; regia şi coregrafia Gabriela Taub Darvaş; cu Vasile Cătană, Gheorghe Vass, Magda Burg Lazăr), Fîntîna din Bacciserai (‘Zarema’; coregrafia şi regia Oleg Danovschi), Şeherezada (‘Zobeida’; coregrafia Petre Manea), În calea trăsnetului (‘Fanny’; regia şi coregrafia Gabriela Taub Darvaş), Spărgătorul de nuci (coregrafia Tilde Urseanu), Şurale de Iarulin (coregrafia Gabriela Taub Darvaş), La piaţă, Năframa (‘Cîrciumăreasa’; coregrafia Gy. Harangozo),… Şi dacă am amintit spectacole, atunci trebuie amintiţi parteneri precum balerinii Dombi Imre, Szanto Andrei, Vasile Căpuşean, Larissa Şorban, Eugenia Popovici, Maksay Eva, Emilian Barteş, Zsigmond Francisc, Ion Fărcaş, Marius Gherghel, Vasile Marcu, Fodor Tiberiu, dirijorii Anatol Chisadji, Eugen Lazăr, Demjan Vilmos, Selmeczy Janos, scenografii Silviu Bogdan Valer Vasilescu, violonistul Ştefan Ruha, coregrafii Gabriela Taub Darvas, Oleg Danovschi, Dombi Imre.

Maria Imre Trăilă a debutat cu Fîntîna din Bacciserai. Retragerea din activitatea artistică a însemnat Spărgătorul de nuci, tot pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca. A fost o retragerea urmată de alte trei spectacole, toate trei pe scena Operei române din Cluj-Napoca, trei spectacole de succes cum au şi rămas în memoria afectivă, Esmeralda, În calea trăsnetului şi Romeo şi Julieta. Sînt spectacole memorabile, sînt pentru Maria Imre Trăilă, “roluri de compoziţie, roluri care te ajută să pătrunzi în sufletul publicului. Şi Clujul avea în acei ani, un public minunat, unul care ştia să aprecieze calitatea artistică a unui spectacol, harul solistic în general”. Cît priveşte baletul de azi, “eu văd lucrurile altfel, cu alţi ochi. Azi este mai multă acrobaţie, se cere şi se lucrează mai mult sub aspectul tehnicii. Sînt de părere că trebuie lucrat la fel de mult, şi la expresivitate, prin expresivitate transmiţi emoţii, sentiemente, spectacolul este viu, captează cu adevărat atenţia şi participarea afectivă a spectatorilor”.

Maria Imre Trăilă împlineşte astăzi, 31 martie, 2012, frumoasa vîrstă de 90 de ani. La mulţi ani !

Demostene ŞOFRON