Aniversări clujene

90 de ani de la întemeierea la Cluj a Arhivei de Folclor a Academiei Române

Arhiva de Folclor a Academiei Române a sărbătorit, în zilele de 29 și 30 octombrie a.c., la Cluj-Napoca, cu participarea președintelui Filialei Cluj a Academiei Române, dl. acad. Doru Pamfil, 90 de ani de la înființarea, în 1930, în municipiul nostru, a acestui important institut de cercetări, unul dintre cele întemeiate în Transilvania după Marea Unire din 1918.

Aproape 50 de participanți din Timișoara și Belgrad, din Arad și Craiova, din București, Sibiu, Alba, Cluj-Napoca, Zalău și Năsăud, de la Szeged și Budapesta, de la Iași și Chișinău au ținut online comunicări despre sau închinate acestui remarcabil eveniment din viața științifică a țării noastre, vorbind despre folclorul românesc, maghiar și săsesc din Transilvania. Toți participanții au relevat meritele întemeietorului Ion Mușlea sau i-au rostit numele, comparându-l cu întemeietorii arhivelor folclorice de la București (George Breazul și Constantin Brăiloiu). Activitatea coordonată de Ion Mușlea a fost comparată și cu cea a unor prestigioși cercetători din Spania, Ramón Menéndez Pidal, și din Germania, John Meier, ceea ce a permis conturarea mai exactă a personalității arhivei noastre.

Cercetarea etnologică europeană se caracterizează încă din primii ani ai secolului al XX-lea prin întemeierea arhivelor de folclor la Viena și Copenhaga, la Basel, Madrid, Freiburg, Atena, Liège, Tartu, Åbo, Kaunas ori Dublin. Scopul comun al arhivelor de folclor a fost acela de a asigura culegerea, adăpostirea pentru eternitate, sistematizarea și cercetarea culturii populare (text, muzică, dans, obiceiuri, credințe, teatru popular), supusă unui rapid proces de transformare, odată cu schimbările petrecute în viața socială și culturală a popoarelor. Întemeietorii lor nu erau de origine sătească, ci proveneau din familii de intelectuali, dar au reușit să creeze institute specializate și o nouă disciplină științifică, etnologia, care s-a alăturat mai vechilor și cunoscutelor științe umaniste: lingvistica, istoria, arheologia.

În cazul Arhivei noastre, Ion Mușlea a reușit să salveze, cu ajutorul corespondenților din toate ținuturile limbii române, o avuție inestimabilă, menită să stea mărturie despre puterea de creație a săteanului și despre trecutul poporului, avuție care va servi ca obiect de cercetare atât generațiilor actuale, cât și celor viitoare. Cum a subliniat directorul Institutului Arhiva de Folclor, profesorul Mihai Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române, simpozionul a fost unul dintre cele mai reușite la care a participat vreodată.

Mulți participanți au subliniat că de cercetătorii vârstnici nu ne putem lipsi, pe cei de vârstă medie ne bucurăm că-i avem, dar trebuie să formăm tineri pentru a duce mai departe cercetarea tezaurului culturii populare.

Ion Taloș

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut