Aniversări clujene 2013. Academicianul MARIUS PORUMB la 70 de ani

Homo doctus in se semper divitias habet. Am fost onorată să scriu, în anii din urmă, despre savantul şi omul de cultură Marius PORUMB, membru titular al Academiei Române din 2009, despre formidabilele simpozioane itinerante de istoria artei pe care le-a organizat, despre Asociaţia Ars Transsilvaniae România, fondată în 1995, şi despre revitalizarea, restaurarea şi conservarea complexului de arhitectură de la Câlnic-Kelling (Cetatea, Casa parohială evanghelică, Biserica evanghelică), despre evenimentele organizate în Cetatea Soarelui – Cetatea Artelor de la Câlnic şi prima revistă de artă medievală din România, „Ars Transsilvaniae”, fondată în 1991 (primul număr dedicat acad. Virigil Vătăşianu); despre numeroasele şi valoroasele sale cărţi, a căror simplă enumerare dobîndeşte proporţii impresionante; despre, poate, cea mai recentă ctitorie a sa – Muzeul Mitropoliei Clujului, care adăposteşte ceea ce am numit COMOARA DE SUB CATEDRALĂ; despre faptul că Acad. Marius Porumb este preşedinte executiv al Fundaţiei „Virgil Vătăşianu”, membru al unor prestigioase institute, comisii, asociaţii, consilii ştiinţifice, edituri din ţară şi de peste hotare, dar şi Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor al Republicii Franceze (2002); decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în rang de Cavaler (2002); decorat cu Crucea Transilvană a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului (2003); distins cu Diploma Meritul Academic al Academiei Române (2010), Diploma de Onoare a Patriarhiei Ortodoxe Române (2011), precum şi cu Premiul Media de Excelenţă acordat în 2012 de cotidianul FĂCLIA de Cluj.

Consultarea CV-ului Acad. Marius Porumb revelează o evoluţie înscrisă pe o traiectorie pe care am numit-o, cu o altă ocazie, ca fiind una a marii primeniri cosmice: născut la 9 octombrie 1943, în localitatea Grozeşti, judeţul Lăpuşna; absolvent ca şef de promoţie (1966) al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”; 1973 – doctor în istorie , specialitatea Istoria artei (la aceeaşi Universitate), avîndu-l conducător ştiinţific pe Acad. Virgil Vătăşianu, al cărui model ilustru l-a călăuzit în permanenţă. Teza de doctorat, a cărei redactare a început prin peregrinări de-a lungul şi de-a latul Transilvaniei, în 1968, a însumat la final 700 de pagini, ilustrate cu 1500 de icoane. Ulterior, din teză s-au născut alte trei lucrări de anvergură: Pictura românească din Transilvania (pînă la 1700), Ed. Dacia, 1981, tipărită în 35.000 de exemplare!, Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania (sec. XIII-XVIII), Ed. Academiei Române, tipărită în 3000 de exemplare şi Un veac de pictură românească din Transilvania (sec. XVIII), tipărită în 2003 la Editura Meridiane, în 3000 de exemplare – toate cele trei cărţi bucurîndu-se de foarte numeroase citări în bibliografii de peste hotare. Faţă de cărţile amintite, Acad. Marius Porumb a mai scris: Icoane din Maramureş – Ikonen aus der Maramureş (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1975); Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului (Ed. Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca, coord. şi coautor); Studii de istoria artei (Ed. Dacia, 1982, în colaborare); Monumente istorice de pe Valea Arieşului. Itinerarii culturale (Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2001, în colaborare cu Ioan Opriş şi Mihaela Bodea); Biserica arhiepiscopală din Feleac. Ctitorie a lui Ştefan cel Mare (Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003); Istoria românilor, vol. V (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003, coautor); Istoria românilor, vol. VI (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, coautor); Biserica episcopală din Vad. Ctitorie a lui Ştefan cel Mare (Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2004); Ştefan cel Mare şi Transilvania. Legături culturale şi artistice moldo-transilvane în sec. XV-XVI (ICR, Cluj-Napoca, 2004); Patrimoniul Cultural al României: Transilvania (ICR, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2004, coordonator şi autor); Biserici de lemn din Maramureş (Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2005); Patrimoniul natural şi cultural al României. Munţii Apuseni (ICR, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2006, coordonator şi autor); Istoria Transilvaniei, vol. III (ICR, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2007, coautor); Cetatea Câlnic (Ed. Academiei Române, 2007, în colaborare cu Ciprian Firea); Romania. Patrimoine Mondial. World Heritage (Ed. Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, Bucureşti, 2007, coautor); Orgile din România (Universitatea de Vest din Timişoara, 2008, coautor); Gheza Vida – Centenar 1913-2013 (Ed. Academiei Române – Ed. Mega Cluj-Napoca, 2013, editor şi coautor). La acestea se adaugă sutele de studii de istoria artei,prefeţe sau recenzii apărute în publicaţii ştiinţifice româneşti şi internaţionale

Un învăţat patriot

„M-am gîndit mult la ce ar putea să-l caracterizeze mai bine pe colegul meu de Academie, Marius Porumb care, iată, intră în grupul nostru mai larg, cel al septuagenarilor. Îl cunosc de cîteva decenii bune – am încă în minte o călătorie în Mezzogiorno, pînă la biserica bizantină de la Rossano –, i-am urmărit cu interes drumul ascendent presărat cu lucrări ştiinţifice care fac onoare şcolii clujene de istoria artei întemeiate de magistrul său şi al multor specialişti, seniorialul academician Virgil Vătăşianu, cel al cărui loc academic îl ocupă acum cu distincţie tocmai discipolul său Marius Porumb. Pentru mine, o caracterizare potrivită a sa e aceea de <învăţat patriot>, aidoma dascălului său revenit de la Roma, după război, pentru a încheia şi publica marea sinteză de artă medievală din 1959.

Marius Porumb – născut în Basarabia şi activ în inima Ardealului – şi-a dedicat cercetarea de o viaţă artei româneşti din Transilvania. Bisericile de la Vad şi Feleac atribuite iniţiativei moldovene a lui Ştefan cel Mare, icoanele româneşti ale provinciei, pictura românească veche din Transilvania – văzută monografic, dar şi prin preţiosul Dicţionar publicat de colegul meu – sînt acele mărturii de civilizaţie care indică forţa creatoare a românimii de dincolo de Carpaţi. Pentru Marius Porumb, monumentele Ţării sînt o preocupare majoră şi a dovedit-o din plin nu doar prin scris, ci şi în demnitatea de preşedinte al comisiei de profil din Ministerul Culturii şi Cultelor. Nu pot să ocolesc nici vocaţia de ctitor cultural, vădită de savant prin fondarea admirabilului centru internaţional <Cetatea Câlnic> – model în domeniul protejării patrimoniului – şi prin întemeierea singurei reviste de artă veche din România, Ars Transsilvaniae. La împlinirea celor 70 de ani, urez mai tînărului meu coleg, învăţatul patriot Marius Porumb, ani mulţi şi plini de rod” – scrie Acad. Răzvan Theodorescu într-un text omagial publicat în revista Acta Musei Apulensis din 2013.

Astăzi, 9 octombrie 2013, Acad. Marius PORUMB, concitadinul nostru cu care sîntem mîndri de a fi contemporani, împlineşte şapte decenii de viaţă. LA MULŢI ANI! e urarea noastră adresată acestui autentic membru al aristocraţiei spiritului, Cetăţean de onoare al Clujului profund şi Senior al Cetăţii, al acelui Cluj al culturii, al ştiinţei şi al artelor, unde Historia est lux veritatis.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

***

După cum am mai anunţat, astăzi, 9 octombrie 2013, cu începere de la ora 16, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca (P-ţa Uniri nr. 30), în cadrul ciclului “Mari personalităţi ale cetăţii”, va fi aniversat Acad. Marius Porumb, la împlinirea a 70 de ani de la naştere şi 50 de ani de activitate. Despre activitatea şi opera sa ştiinţifică şi academică vor vorbi I.P.S.S. Andrei, Arhiepiscop şi Mitropolit al Clujului, Acad. Emil Burzo, preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române, dr. Ana Dumitran de la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Acad. Nicolae Edroiu, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu”, dr. Ciprian Firea, Pr. prof. univ. Ştefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie Orotodoxă Cluj-Napoca, Conf. univ. dr. Ramona Novicov, de la Universitatea din Oradea, dr. Coriolan Opreanu, director adjunct al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca, Acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Acad. Dumitru Protase, dr. Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă; moderator dr. Dan Brudaşcu. Grupul vocal “Sf. Mina” din Cluj-Napoca va susţine programul muzical al manifestării. Intrarea este liberă (în limita locurilor disponibile).