Anita ZĂRNESCU LEGUAY: CUVINTE din PARIS

La Editura Napoca Star din Cluj-Napoca a apărut, recent,, volumul intitulat CUVINTE din Paris semnat de Anita Zărnescu Leguay, prolifică în varii domenii ale publicisticii, precum eseu, reportaje, poeme, articole, interviuri, note de călătorie, proză, cronici şi recenzii, traduceri… Şi o mărturisire din chiar „argumentul” care deschide cartea (în loc de prefaţă): „Ştiam, aproape a memoire, o teorie a lui Gustave Flaubert, apoi preluată de Hemingway, concepţie verificată: să te profesionalizezi practicând genurile literare scurte, dar cu gândul că, întâlnind oameni, întâmplări, să descoperi un eclatant subiect; să publici o scriere artistică, poate cartea vieţii tale!… Nu spune Cehov că, stăruind, toţi oamenii pot ajunge scriitori? Chiar şi ai unei… scrisori de dragoste?…”

Pe scurt, despre autoare: Anita Zărnescu Leguay – fiica cea mare a romancierului, eseistului, dramaturgului şi brâncuşiologului clujean (dar şi vâlcean) Constantin Zărnescu – s-a stabilit la Paris în 2001. Studentă la Conservatorul Naţional de Arte şi Meserii până în 2003. A urmat apoi cursuri de Psihologie a comunităţilor europene la Universitatea „Denis Diderot” (Paris VII). Absolventă – master în Politologie internaţională. Consultant independent. Corespondent de presă AFP pentru Europa Centrală şi de Est, pentru Revista de cultură urbană ORAŞUL din Cluj-Napoca şi pentru foarte numeroase publicaţii culturale din România.

Ei bine, revenind la carte, aceasta nu e un simplu exerciţiu scriitoricesc, ci e chiar scriere asumată cu talent în capitolele, însoţite de o iconografie bogată: ESEURI; CAPITALE CULTURALE EUROPENE (prin care autoarea a călătorit, din 2013 până în 2016, făcând propagandă Clujului!!!, câţi oare ştiu aceasta?); ADDENDA BRÂNCUŞIANĂ; MISCELLANEA. Sau, cum se vede ţara mea, lumea mea, lumea, în general, de la Paris.Totul documentat şi bine scris – mereu şi mereu cu gândul la România şi la Clujul cel drag, cu veneraţie faţă de valorile autentice ale pământului românesc, faţă de părinţi şi familie care, foarte curând, se va îmbogăţi cu o nouă floare.

Cartea este, ca să revenim la confesiunea autoarei, „marea mea mică de cuvinte”, prin care, „înotând încontinuu, trăind, scriind, publicând, călătorind, visez să prind, precum Santiago, peştele cel mare, ori peştişorul cel de aur!” Există de pe-acum certitudinea că năvodul va fi generos.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro