Andrei Pleşu va conferenţia la Facultatea de Ştiinţe Politice a UBB

Andrei Pleşu, scriitor, filosof, estetician, istoric al artei şi eseist, fondatorul şi Rectorul Institutului de Studii Avansate „New Europe College”, respectiv directorul fondator al revistei Dilema (azi: Dilema veche), cunoscută personalitate a vieţii publice româneşti şi străine („un seducător internaţional”, cum îl numea Gabriel Liiceanu), va dialoga vineri, 19 octombrie a.c, începînd cu ora 10, cu studenţii jurnalişti clujeni pe tema Obiectivităţii în jurnalismul românesc.

Întîlnirea va avea loc în Amfiteatrul „Woodrow Wilson” al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (str. General Traian Moşoiu, nr. 71).

*

Andrei Pleşu s-a născut în a 23 august 1948, la Bucureşti. Urmează Liceul „Spiru Haret” (1959-1966), apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia istoria şi teoria artei (1966-1971), unde-i are profesori, între alţii, pe Ion Frunzetti, Eugen Schileru, Vasile Drăguţ, Dan Hăulică ş.a. Doctor în istoria artei, cu teza Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, publicată în acelaşi an, pentru care va primi Premiul Uniunii Artiştilor Plastici şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei RSR (1971-1979) şi lector la Facultatea de Arte Plastice a Institutului „Nicolae Grigorescu” (1980-1982). Bursier Humboldt la Universităţile din Bonn (1975-1977) şi Heidelberg (1983-1984). „A făcut parte, alături de Gabriel Liiceanu – scrie Alex Ştefănescu –, din grupul restrîns de tineri, de formarea intelectuală a cărora s-a ocupat Constantin Noica. […] Erudiţia, umorul, cunoaşterea perfectă a mai multor limbi, spectaculoasa sa libertate de gîndire i-au determinat pe reprezentanţii autorităţilor comuniste să-l considere incontrolabil şi suspect. Acuzat că a participat la şedinţe de <<meditaţie transcendentală>>, străine de ideologia comunistă, este exclus din PCR şi, în 1982, îşi pierde postul de lector la Facultatea de Arte Plastice. După doi ani de şomaj, reuşeşte să se angajeze ca documentarist la Institutul de Istoria Artei din Bucureşti, dar în 1989 este detaşat forţat ca bibliotecar-muzeograf la Casa Memorială <<George Enescu>> din Tescani, judeţul Bacău. În această perioadă, atît el, cît şi familia lui, sînt supravegheaţi riguros de agenţii Securităţii”. (Alex Ştefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000. Concepţia grafică: Mihaela Şchiopu. Fotografii de Ion Cucu, Editura Maşina de Scris, Bucureşti, 2005, p. 1046-1047).

După Revoluţia din decembrie 1989, este profesor la Academia de Arte Frumoase şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Lector la Berkley University, SUA (1994). Fondator şi Rector al Institutului de Studii Avansate „New Europe Collge”. Ministru al Culturii în primul guvern postrevoluţionar (1989-1991), ministru al Afacerilor Externe (1997-1999), membru al Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2000-2004), consilier prezidenţial al preşedintelui Traian Băsescu, pentru Relaţii internaţionale (2004-2005). Membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (GDS) şi primul redactor-şef la revistei Dilema, editată de Fundaţia Culturală Română.

Andrei Pleşu a primit, de-a lungul anilor, numeroase premii şi distincţii, atît în ţară, cît şi peste hotare (amintim titlul de Comandor al Legiunii de Onoare din partea Republicii Franceze, 1999, Premiul „Joseph Bech”, pentru merite în promovarea Europei Unite, 2002 etc.). Este membru al mai multor academii de arte şi ştiinţe şi Doctor Honoris Causa al Universităţii „Albert Ludwig” din Freiburg (2000) şi al Universităţii „Humboldt” din Berlin (2001). Vorbeşte fluent limbile engleză, franceză şi germană.

A publicat următoarele volume: Călătorie în lumea formelor. Prefaţă de Ion Frunzetti (1974); Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană (1980; ed. a II-a, 1992); Francesco Guardi (1981); Ochiul şi lucrurile (1986); Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului (1988; ed. a II-a, 1994); Dialoguri de seară (cu Părintele Galeriu, Gabriel Liiceanu, Sorin Dumitrescu) (1991); Jurnalul de la Tescani. Cu desene de Horia Bernea (1993; ed. a II-a, 1996); Limba păsărilor (1994; ed. a II-a, 1997); Chipuri şi măşti ale tranziţiei (1996); Transformări, inerţii, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989 (Andrei Pleşi şi Petre Roman în dialog cu Elena Ştefoi) (2002); Despre îngeri (2003); Obscenitatea publică (2004); Comédii la porţile Orientului (2005); Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri (2006); Sensuri metafizice ale crucii (în colaborare) (2007); Note, stări, zile (1968-2009) (2010); Despre frumuseţea uitată a vieţii (eseuri din Dilema veche şi Adevărul) (2011); Faţă către faţă. Întîlniri şi portrete (2011).

În străinătate i-au apărut următoarele lucrări: Corot, Murray’s Sales and Service, 1973; Reflexion und Leidenschaft. Elemente einer Ethik des Intervalls, Wien, Deuticke, 1992; Eliten – Ost und West, Berlin, de Gruyter, 2000; Wer in der Sonne steht, wirft Schatten, Ostfildern vor Stuttgart, Ed. Tertium, 2000; Die Toleranz und das Intolerable, Basel, Schwabe, 2004; Actualité des anges, Ed. Buchet-Chastel, 2005; Das Schweigen der Engel (aus dem Rumänischen von Georg Aescht), Darmstadt, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 2008.

A publicat patru audiobook-uri: Despre îngeri (2003, 2005); Comédii la porţile Orientului (2005); Un altfel de Caragiale (2006); Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri (2006) şi a îngrijit mai multe ediţii: Eugen Schileru, Preludii critice (ediţie şi prefaţă), 1975; Constantin Noica, Jurnal de idei (în colaborare cu Thomas Kleininger, Gabriel Liiceanu şi Sorin Vieru) (1990); Mircea Eliade, Drumul spre centru (în colab. cu Gabriel Liiceanu) (1991); Nikolae Berdiaev, Sensul creaţiei. Traducere de Anca Oroveanu (ediţie şi prefaţă) (1993), prefaţînd volume de Giulio Carlo Argan, Teodor Baconsky, Georges Charbonier, Vaclav Havel, Felix Klee, Simon Vestdijk. A colaborat la Dicţionarul de politologie al lui Silviu Brucan (1993) şi a scris texte de prezentare a unor jurnalişti cunoscuţi (Robert Turcescu, Adelin Petrişor ş.a.).

Ilie RAD

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.