Andrei Marga susţine că prestigiul politicii externe a României a fost diminuat în perioada 2009-2012

Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, susţine că în ceea ce priveşte starea politicii externe a României, în perioada 2009-2012, s-au constatat “cel puţin şase neajunsuri”, printre care se numără prestigiul diminuat din ultimii ani.

“S-au constatat cel puţin şase neajunsuri în starea de pînă în aprilie 2012 a politicii externe a României: insuficienta fructificare a cooperărilor stabilite cu SUA, cu ţările din Uniunea Europeană şi din NATO, cu ţările parteneriatelor noastre strategice; relativa stagnare a relaţiilor cu China, cu Rusia şi cu alte ţări; efecte economice prea mici ale acţiunii externe; absenţa unei viziuni pe termen lung, ca urmare a lipsei unui proiect al României pentru deceniile ce vin; prestigiu diminuat în ultimii ani; personalul redus în reprezentanţele diplomatice ale României”, arată Marga, în declaraţia remisă, joi, AGERPRES.

Ministrul mai precizează că MAE “este un element al administraţiei centrale marcat, în ultimii ani, de insuficienţa continuităţii şi de un deficit acut al memoriei instituţionale, de schimbări la intervale scurte care au limitat sever capitalizarea experienţei acumulate”. “Ministerul Afacerilor Externe s-a confruntat cu un nivel scăzut al coeziunii instituţionale, lipsa perspectivei în carieră, un management defectuos, un sistem de promovare profesională şi în funcţii de conducere influenţat de clientelism”, a afirmat Marga.

El reiterează problemele privind funcţionarea, organizarea, situaţia infrastructurii şi a personalului MAE. În acest sens, Marga susţine că MAE “a pierdut, în perioada 2005-2012, iniţiativa strategică şi a adoptat o conduită preponderent reactivă, rezumîndu-se la acomodarea tehnică a proiectelor elaborate în alte zone ale puterii executive”.

Ministrul precizează că vechea organigramă a MAE a acoperit insuficient teme de maximă actualitate, precum securitatea energetică. În plus, el afirmă că în perioada 2009-2012 au fost trimise pe criterii de afinitate politică persoane în serviciul exterior. El reia problemele legate de clădirile şi infrastructura ambasadelor şi consulatelor, care în multe locuri în 2012 se află în stare de degradare.

De asemenea, ministrul subliniază şi disfuncţionalităţi majore în îndeplinirea eficientă a atribuţiilor MAE, susţinînd că cea mai gravă problemă este excesiva birocratizare a procesului de elaborare şi luare a deciziilor. “La Ministerul Afacerilor Externe nu au existat o concepţie articulată şi un program coerent de acţiuni prezentat public şi făcut cunoscut cetăţenilor ţării, privind politica externă a României din anii ce premerg 2012. Opţiunea democratică şi europeană a transformării politicii externe a ţării în obiect de acord al forţelor politice şi chiar de consens naţional a rămas necunoscută”, mai susţine Marga.

Potrivit lui Marga, înainte de mai 2012 MAE nu şi-a asumat soluţia din Constituţie cu privire la răspunderile majore ce revin Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei în conceperea, aprobarea şi controlul aplicării politicii externe a ţării. “Nu s-a avut în vedere faptul că, în conformitate cu Constituţia ţării, “preşedintele reprezintă statul român” (art. 80), iar Guvernul, potrivit Programului său de guvernare, acceptat prin votul de învestitură al Parlamentului, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice (art. 120). Este evident, chiar şi numai din aceste articole constituţionale, că Guvernul trebuie să acţioneze pe baza Programului acceptat de Parlament, că Parlamentul este cel care aprobă acordurile între state şi că preşedintele reprezintă statul român. Este evident, cu alte cuvinte, că, în conformitate cu prevederile Constituţiei, Guvernul, preşedintele şi Parlamentul ar fi trebuit să conlucreze, respectîndu-şi reciproc competenţele, la realizarea politicii externe”, a mai spus el.

Totodată, Marga sesizează că înainte au fost luate decizii de personal pe criterii subiective, cum ar fi numirile de ambasadori în Italia şi Qatar, făcute în 2011-2012 de fostul ministru de Externe, care au fost infirmate de comisiile de specialitate ale Parlamentului. “În România, s-a recurs, în ultimii ani, la proceduri fără precedent, de atacare – fără motive şi malformînd fapte – a unor personalităţi din ţară, prin intermediul unor publicaţii din alte ţări, pentru a cita aceste atacuri ca opinii ale străinătăţii, a discredita oponenţii şi a obţine avantaje politice”, mai menţionează ministrul de Externe.

El arată că în perioada 2009-2012 s-a instalat în MAE “o atmosferă de infatuare sterilă şi de considerare a diplomaţiei ca un scop în sine, surd faţă de solicitarea la rezultatele măsurabile şi la apelurile societăţii”.

Corelarea MAE cu alte ministere a fost slabă, mai apreciază Marga, punctînd că ataşaţii economici au fost prea puţin vizibili, iar cei culturali au fost practic desfiinţaţi prin “preluarea” rolului lor de către Institutul Cultural Român. “Datorită lipsei de competenţă a conducerii MAE, instituţia a încetat, în 2009-2011, să mai fie un partener respectat de dialog interinstituţional, retrăgîndu-se din circuitul firesc al ideilor cu relevanţă directă pentru politica externă. Mediul de afaceri şi cel academic au fost consultate rar şi superficial, deşi au existat, din partea acestora, disponibilitatea şi capacitatea reală de a furniza idei valorificabile în fundamentarea deciziilor de politică externă”, subliniază ministrul de Externe.

Potrivit acestuia, “noua conducere a Ministerului Afacerilor Externe şi-a asumat – după analiza lucidă, bazată pe documentarea profesională a situaţiei moştenite la începutul lunii mai 2012 – să readucă ministerul, conform Constituţiei şi celorlalte reglementări legale din România, culturii instituţionale şi memoriei profesionale existente, într-o poziţie schimbată, cu rezultate diferite şi ample în serviciul ţării noastre”.