Amendamente ANOSR la proiectul Legii Învățământului Superior

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), federație națională care reprezintă studenții la nivel național și european, a trimis Ministerului Educației un prim set de 273 de amendamente referitoare la proiectul Legii Învățământului Superior, aflat în dezbatere publică.

Amendamentele au fost formulate în urma unei analize a proiectului de lege, în care s-a constatat „existența unor prevederi noi utile pentru studenți și sistem, a unor noi reglementări care trebuie clarificate, dar și a unor propuneri care în mod clar nu pot fi susținute și nu ar trebui aprobate, aducând deservicii majore”.

Astfel, ANOSR salută creșterea cuantumului subvenției acordate burselor studențești, de la 201 lei/ lună/ student la 300 lei/ lună/ student și solicită introducerea în lege a unei corelări între nivelul salariului minim brut garantat în plată la nivel național și subvenția alocată pe student. „Ne dorim ca legea să prevadă expres faptul că subvenția acordată de la bugetul de stat pentru bursele studențești reprezintă 12% din salariul minim brut pe economie, iar actualizarea subvenției să se realizeze anual, prin Hotărâre de Guvern” – arată ANOSR, precizând că argumentele care stau la baza solicitării vizează, în primul rând, „o adaptare mai flexibilă și realistă a nivelului burselor, prin raportare la realitățile economice din România” și, în al doilea rând, eliminarea arbitrariului în stabilirea acestui cuantum.

„Având în vedere că salariul minim este actualizat odată cu schimbările financiare de la nivel național, considerăm că introducerea corelării cuantumului subvenției de burse cu acesta, prin stabilirea unui astfel de procent, ar fi extrem de benefică pentru studenți, extrem de realistă pentru bugetul de stat și echitabilă prin raportare la rolul burselor de a constitui un sprijin temeinic, atât din rațiuni sociale, cât și pentru sprijinirea performanței. Totodată, credem că este absolut necesară reglementarea unui mecanism clar de stabilire a acestui cuantum, astfel încât creșterea subvenției să nu se realizeze într-un mod arbitrar, ca o modalitate de compensare periodică, o dată la câțiva ani, a unor nevoi care se modifică anual” – arată reprezentanții studenților.

Aceștia mai solicită păstrarea unei forme de verificare la nivel național în ceea ce privește acordarea titlului de doctor și a atestatului de abilitare. „Suntem de acord că trebuie să existe o autonomie a universităților, dublată de o responsabilitate puternică, în ceea ce privește valoarea unui titlu de doctor sau a unui atestat de abilitare pentru a conduce doctorate. Tocmai în continuarea acestei viziuni, suntem convinși că scopul unei structuri naționale, cu rol în verificarea și standardizarea practicilor de la nivel național, nu este cel de a diminua responsabilitatea universității sau a comisiei care decide acordarea acestor titluri academice, ci tocmai de a asigura o garanție în plus privind semnificația acelor realizări și privind recunoașterea pe care statul o oferă. În măsura în care este mai mult decât evident că au existat probleme privind plagierea doctoratelor, cu toate că acestea au trecut de filtrul comisiei de acordare și au ajuns pe masa Consiliului General CNATDCU, este absolut contraintuitiv să credem că eliminarea organului cu atribuții de control preventiv în acest domeniu ar fi de natură să responsabilizeze universitățile” – apreciază ANOSR, adăugând că mutarea integrală a responsabilității acestor titluri, la acest moment de dezvoltare a mediului universitar românesc, „nu ar face decât să anuleze progresele din ultimii 10 ani și să lase totul la latitudinea factorului local de decizie”, aspect pe care Ministerul Educației, în calitatea sa de garant al veridicității acestor titluri, „nu poate să și-l asume”.

În documentul transmis Ministerului Educației, ANOSR precizează că susține, fără echivoc, eliminarea din proiectul legii a prevederii care permite renunțarea unilaterală la titlul de doctor, apreciind că această prevedere, introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 94/2014, „este pur și simplu o anomalie, atât din punct de vedere legal, cât și din punctul de vedere al fondului reglementării”. „Din punct de vedere legal, titlul de doctor se acordă printr-un act administrativ, respectiv un Ordin al ministrului Educației. Or, în absolut nici un alt domeniu al administrației publice nu este acceptată ideea renunțării la însuși actul administrativ, tocmai pentru că el emană de la autoritate, iar nu de la beneficiarul acestuia (…). În al doilea rând, este absolut evident că, din punct de vedere practic, nici un titular al calității de doctor, obținute cu respectarea legii, nu ar fi interesat să renunțe pur și simplu la această cale; dimpotrivă, se poate observa cu ușurință că singurele cereri de renunțare la titlul de doctor au fost formulate după ce în spațiul public au apărut suspiciuni rezonabile privind nerespectarea standardelor de etică și integritate academică în redactarea respectivelor teze (…). În al treilea rând, procedura este problematică și din punct de vedere al implicațiilor financiare pe care statul român și le asumă atât în formarea doctoranzilor, cât și în remunerarea angajaților din sistemul bugetar care dețin titlul de doctor. Din perspectiva formării, statul investește în formarea unor persoane care, mai târziu, au posibilitatea renunțării la titlurile de doctor câștigate și prin intermediul acestor finanțări. Or, dacă în cazul constatării unui plagiat, statul are posibilitatea de a se îndrepta pentru recuperarea acestor sume, în cazul simplei renunțări la titlul de doctor, fostul titular al acestuia nu poate fi obligat la plata nici unei despăgubiri, tocmai pentru că, prin efectul legii, i-a fost creată posibilitatea de a eluda procedura verificării (…). Acceptarea renunțării la titlul de doctor din partea unor persoane care, în fapt, obținuseră acest titlu în mod fraudulos, echivalează cu pierderea de către stat a șansei de a-și recupera toate aceste resurse financiare de care titularul a beneficiat fără drept” – arată ANOSR.

Alte solicitări ale federației, menționate în setul de amendamente transmise către Ministerul Educației vizează: acordarea ponderii de 25% pentru studenți în alegerea rectorului și în componența Consiliului de Administrație; păstrarea actualei prevederi din Legea Educației Naționale privind vârsta de pensionare și modalitatea de prelungire a calității de cadru didactic, în sensul păstrării evaluării obligatorii după împlinirea vârstei de 65 de ani; limitarea mandatelor rectorilor, în sensul prevăzut de forma inițială a Legii Educației Naționale nr. 1/2011 – maximum 8 ani, indiferent de numărul de mandate sau de întreruperi ale acestora; creșterea reducerii acordate studenților la transportul feroviar pe tot parcursul anului calendaristic, de la 50% la 90%.

Reprezentanții studenților mai solicită: răspunderea pentru plagiat să fie imprescriptibilă; creșterea transparenței decizionale atât la nivelul universităților, cât și la nivelul Ministerului Educației; nemodificarea contractelor de studii pe durata școlarității; stabilirea unor criterii și limite cu privire la taxele de școlarizare; asigurarea de locuri de practică pentru toți studenții înmatriculați la programe de studii de licență; suspendare de drept a mandatului de conducere (rector, prorector) la obținerea unei demnități publice sau unei poziții în conducerea unui partid politic; limitarea la 4 ani a tuturor mandatelor pentru care se dorește creșterea la 5 ani; înființarea Consiliului Național pentru Servicii Sociale Studențești; stabilirea unei limite de 500 de studenți pentru un consilier în carieră/psihologi.

M. TRIPON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut