Ambulanțele clujene fac cu pacienții înconjurul Pământului de 80 de ori

Directorul Serviciului de Ambulanță al Județeului Cluj, dr. Horia Simu își dorește înnoirea parcului auto cu 60 de autoutilitare, având în vedere că gradul de uzură al acestora crește în fiecare an. Intervenția ambulanțelor la cele 106.000 de solicitări, avute anul trecut, au însumat în kilometri cât înconjurul Pământul la Ecuator de 80 de ori. Dr. Horia Simu mai speră că în acest an se vor debloca posturile și va putea să angajeze personal atât cât este nevoie la Serviciul pe care îl coordonează. De asemenea, acesta are în vedere continuarea inițierii voluntarilor în munca de interveție a echipajelor de pe ambulanțe, dar și a derulării trainingurilor de formare a personalului și a acelora de informare și educare a populației. Despre toate acestea și alte provocări din activitatea ambulațierilor, aflați în interviul acordat ziarului Făclia de directorul Serviciului de Ambulanță al Județeului Cluj, dr. Horia Simu.

Deficit de personal de 30%

Reporter: Una din dorințele arzătoare ale dvs., din ultimii ani, este înnoirea parcului auto a Serviciul de Ambulanță al Județului Cluj. Ce s-a întâmplat din acest punct de vedere?

Dr.Horia Simu, director Serviciul de Ambulanță al Județului Cluj: La sfârșitul anului trecut, am primit cinci autoutilitare noi. Problema cu această înnoire sunt achizițiile centralizate făcute atât pentru noi, cât și pentru colegii de la ISU Cluj. E vorba de înnoirea cu peste 1200 de ambulanțe, situația fiind la fel în toată țara. Singurul meu of referitor la acest lucru este că, de exemplu, dacă aș vrea să-mi cumpăr o mașină euro 6 nouă la orice firmă aștept la coadă două-patru luni. Pentru autoutilitarele noi va fi un timp de așteptare cam șase-opt luni de zile. Problema nu e neapărat cu mașina, dar de când cu războiul din Ucraina, nimeni nu are pe stoc aparaturi medicale. Adică, 1000 de ambulanțe înseamnă 1000 de tărgi, 1000 de defibrilatoare, înseamnă 1000 de injectomate pe care producătorii europeni trebuie să le aibă pe toate undeva. Nu să zică că acum nu avem, dar le facem în patru luni. Peste tot, în toată piața europeană, există disfuncții de genul acesta.

Reporter: Pentru județul Cluj câte ambulanțe noi vor fi atribuite?

Dr. Horia Simu: Nu știm încă. Să vedem cum vor hotărî. Noi vrem din 89 de autosanitare câte sunt acum, să fie înnoirea a 60 de mașini, cel puțin. Adică, trei sferturi. Kilometrii mașinilor din parcul auto sunt mulți.

Reporter: Cele 89 de mașini de cât timp rulează? Cât sunt de vechi?

Dr. Horia Simu: Aproximativ 70% au 10 ani vechime, restul sunt mai vechi.

Reporter: Cum v-ați descurcat cu ele?

Dr. Horia Simu: Există un service propriu intern a SAJ. Reparațiile se execută cât se poate nu la reprezentanță, ci pe plan intern. Întreținerea unui parc de ambulanțe este o parte din infrastructură. Serviciul tehnic trebuie să funcționeze acesta ocupându-se de întreținere și înnoire, de revizii, ITP-uri, piese de schimb, cauciucuri de iarnă și de vară.

Reporter: Ce ne puteți spune despre personalul Serviciului de Ambulanță?

Dr. Horia Simu: În momentul de față nu avem personal cât ar fi nevoie. Aici sunt două elemente: lipsa Spitalului Regional de Urgența care ar reduce foarte mult transferurile interclinice si consulturile multidisciplinare. Aproximativ 20% din activitatea zilnică reprezintă aceste transporturi interclinice cu medic, asistent, pacient în comă care necesită tomografie, RMN, consult de specialitate etc.

Reporter: Legat de personal, unde se înregistrează un deficit mai mare?

Dr. Horia Simu: Avem nevoie de toți: medici, asistenți, ambulanțieri. Ambulanțierii înseamnă șoferii cu cursurile de ambulanțier, cu acele aptitudini de a manipula targa, dispozitivele de imobilizare pacient, de a ajuta la resuscitar, la o hemostaza sau imobilizarea unei fracturi Este un deficit de personal de 30%. În prezent, în cele cinci substații (Gherla, Dej, Turda, Câmpia Turzii, Huedin) plus Clujul sunt 350 de angajați – personal operativ (420 cu tot cu personalul TESA). Fiecare substație are problema ei specifică. Peste tot există minim două mașini de urgență non-stop. Ar fi bine câte una în plus in fiecare substație pentru că foarte multe cazuri se aduc la Cluj de la spital sau de la locul incidentului. Și atunci ar trebui câte una. O mașină în plus pe o tură înseamnă zece oameni care trebuie să fie disponibili, cinci ambulanțieri, cinci asistenți. Nu mai vorbesc de medici. Să fie patru ture, plus rezerva de concediu. Suplimentarea de personal actualmente este zero datorită ordonanțelor cu restricțiile bugetare. Sperăm totuși să se dea drumul și la acest lucru. Fără oameni nu poți să funcționezi. Apoi, ceea ce mai trebuie făcut este instruirea lor. Cine vine pe Serviciul de Ambulanță intră într-un program de instruire de o lună-trei. Propriu-zis înainte să lucrezi în urgență trebuie să urmezi programele cu modul de instruire și evaluare. Trebuie să ai mașină, trebuie să ai și om. Oamenii sunt cei mai importanți.

106.000 de solicitări la ambulanță

Reporter: Care a fost numărul solicitărilor în anul 2023?

Dr. Horia Simu: 106.000 de solicitări.

Reporter: Care a fost ponderea acestora pe categorii?

Dr. Horia Simu: Există acea prioritizare a dispeceratului pe urgențe cod roșu (urgența cu potențial vital oricând starea pacientului putându-se degrada – accidentul vascular cerebral, durerea precordială, crizele de epilepsie, accidentele de circulație), cod galben, cod verde. Urgențele de cod roșu reprezintă 22% din solicitări. Codul galben reprezintă 75%. Cele mai multe solicitări sunt urgențele de grad doi: dureri abdominale, grețuri, vărsături, febre, viroze, cefalee, traumatism minor.

Reporter: Care sunt riscurile la care sunt expuse echipajele de pe ambulanță?

Dr. Horia Simu: În munca de pe teren sunt riscuri pe care oricât ai încerca nu le poți înlătura: riscul infecțios, riscul de accident și riscul de agresiune fizică. Noi n-am avut cazuri de agresiune asupra personalului în acest an, dar colegii din alte servicii au avut.

Reporter: Intervențiile la solicitările din anul 2023 câți km însumează?

Dr. Horia Simu: Au depășit 3.100.000 de km. Deci de 80 de ori înconjurul Pământului la Ecuator. Jules Verne făcea ocolul Pământului în 80 de zile.

Reporter: Câți șoferi parcurg cei 3.100.000 de km?

Dr. Horia Simu: 200 de șoferi. Dar eu fac și altfel. Împărțesc cei 3.100.000 km parcurși la numărul de mașini. Și văd cu cât crește kilometrajul mașinilor și cu cât se uzează.

Reporter: Aveți transporturi între județe sau capitală?

Dr. Horia Simu: Avem și transporturi interclinice. Multe sunt la București. Ori sunt pacienti clujeni ce necesita transfer la București, ori îi preiei de acolo. Pacienții cu boli tropicale, pacienții care au nevoie de transplant se duc direct la București. Avem transporturi și în străinătate. Români în accident în Ungaria, la Chișinău am avut o repatriere, tot accident de circulație. Am avut transporturi până la vamă cu Moldova cu ser antirabic.

Reporter: Cum se prezintă Clujul comparativ cu alte județe la km parcurși de ambulațe?

Dr. Horia Simu: Așa cum sunt repartizate Serviciile de ambulanță toate fac kilometri. Din județele vecine cazurile care nu se pot rezolva vin la Cluj. Totul depinde și de gradul de adresabilitate a celui care sună pe 112. În Cluj, tot timpul sunt solicitări. Dacă împărțim toate solicitările sunt undeva 270-220 de solicitări/24 de ore, însemnând mult. De aceea, ne trebuie mai multe mașini, iar dacă ne trebuie mașini, avem nevoie de mai mulți oameni. Totul ține de bani. Este este o verigă întreagă.

Reporter: În afară de oraș, există anumite zone cu număr mare de solicitări la Serviciul de Ambulanță?

Dr. Horia Simu: Este Turda-Câmpia Turzii și zona Dej-Gherla. Spitalele Dej și Turda deja au tomograf. Laboratoarele sunt altfel decât acum un an. Totul se îmbunătățește. Nu mai trebuie orice pacient să ajungă în Cluj și pe urmă să se întoarcă înapoi. Foarte multe diagnostice se pot pune, personalul este pregătit. În aceste zone trebuie deservite populația, care sună, și spitalele care transferă. Au apărut riscuri noi. Pe aeroportul din Cluj trec 3 milioane de pasageri pe an. Înseamnă niște riscuri în plus pentru cei care vin pentru că nu mai sunt zece curse că sunt 100. Autostrada, cu accidentele care se produc. Crește numărul solicitărilor în zone care nu erau. Populația Clujului crește anual, iar acești clujeni nu sunt în plus numai la evidența populației, ci reprezintă și potențiali pacienți pentru Serviciul 112. De asemenea, platformele industriale ale Clujului sunt altfel decât acum zece ani.

Reporter: Sunt zone greu accesibile în județ pentru a putea interveni?

Dr. Horia Simu: În general, nu. Dar sunt tot felul de solicitări. Au fost nașteri la domiciliu, iarna, de la Poieni în sus, în munte, duși cu tractorul până la preluarea ambulanței. În astfel de cazuri ne ajută colegii de la jandarmerie, de la Serviciu Salvamont, poliția locală. Se intervine cu elicopterul. Aș vrea să se upgradeze toate acestea. Să evolueze.

Voluntarii ajută la intervenția echipajelor

Reporter: S-a simțit o creștere a solicitărilor pe perioada festivalurilor?

Dr. Horia Simu: Au fost, dar sunt luate în considerare funcționarea unor puncte medicale acolo, în locația respectivă. La Electric Castle aceste puncte medicale le-am realizat împreună cu colegii de la SMURD. Am avut trei corturi medicale diferite cu câteva tărgi, majoritatea cazurilor se tratatu acolo, iar când a fost cazul se dirijau spre Cluj. La Untold, în cele patru seri, noi am suplimentat echipajele pe municipiul Cluj, iar colegii de la ISU și SMURD au avut un punct medical intern cu tot ce trebuie. În acest fel s-a redus foarte mult numărul pacienților care au ajuns în UPU .

Reporter: Care au fost provocările anului 2023?

Dr. Horia Simu: Faptul că a trebuit să ne descurcăm cu personalul existent. În schimb, a crescut numărul voluntarilor pe care-i putem folosi și la dublarea, triplarea echipajelor. Acum avem 80 de elevi post-liceală anul II și studenți Facultatea de Medicină anul II. Vin, fac cursuri, dau examene. Ei vor fi viitorul nostru.

Reporter: Pe câți voluntari ați reușit să-i atrageți să și rămână să lucreze?

Dr. Horia Simu: Zece din unsprezece asistenți sunt dintre cei care au făcut voluntariat la noi. Îi cunoști dinainte. Au niște evaluări anterioare de susținut. Îi formezi și dacă le place pot să rămână.

Reporter: Legat de comunicarea cu pacienții, care sunt premisele unei relații eficiente?

Dr. Horia Simu: Comunicarea inițială între echipaj și pacient este cea mai importantă. Poți să-i câștigi încrederea pacientului sau să nu se întâmple nimic, să fie așa ca doi magneți care se resping. În urgență, nu ai timp să explici totul. Dacă există o echipă, cineva va vorbi cu aparținătorul, va liniști pacientul, cât timp tu-ți faci treaba, îi dai medicația și-l duci la mașină. În majoritatea cazurilor aceste lucruri se întâmplă.

Reporter: Ce așteptați de la anul 2024?

Dr. Horia Simu: Mai multă sănătate pentru toată lumea. Pe plan medical, să văd începând acel Spital Regional de Urgență. Acum sunt toate premisele. Pe plan intern, înnoirea parcului auto pentru binele tuturor. Și să mergem în continuare pe creșterea performanțelor profesionale, pe trainingul personalului, pe trainingul populației. Încercăm să implicăm mai mult comunitatea. La „Școala Altfel” am avut 40 de solicitări de la școli din oraș și județ. Nu am putut răspunde tuturor. Dar am făcut prezentări în 35 de școli și grădinițe. Acele acțiuni au fost niște provocări, a însemnat ca pe lângă programul zilnic să poți să trimiți mașină la școală și formatori care să dialogheze cu sute de copii.

Tia Sîrca