INTERVIU „Am dovedit că pentru mine culoarea politică contează cel mai puțin, cel mai mult contează profesionalismul”

Eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru Politică Regională s-a aflat, săptămâna trecută, în județul Cluj alături de șase europarlamentari din Comisia pentru dezvoltare regională, condusă de Younous Omarjee (Grupul Stângii din Parlamentul European), pentru a vizita o serie de obiective de infrastructură şi mediu finanţate cu fonduri europene.

Cu această ocazie, Corina Crețu a acordat un interviu ziarului Făclia de Cluj. Europarlamentarul a subliniat importanța reformei administrativ-teritoriale, în România, dar și-a exprimat și dezamăgirea în privința faptului că țara noastră nu a fost admisă în spațiul Schengen.

Reporter: Cum evaluați exercițiul financiar început în 2014?

Corina Crețu: În 2014, am preluat funcția de comisar european, în 2015 am semnat cu guvernul de atunci, Guvernul Ponta, programele operaționale, Programul Operațional regional, Programul Operațional de infrastructură mare și competitivitate, POCA, șamd. Rata de absorbție este la aproximatic 70%, peste. Bugetul este pe șapte ani, plus posibilitatea de a mai cheltui încă trei ani, deci, practic, se mai pot cheltui până la finalul acestui an, 2023. Din păcate, nu s-au absorbit efectiv cu lucrări pe teren, majoritatea banilor, în ultima perioadă, s-au absorbit datorită faptului că am votat în Parlamentul European ca cheltuielile legate de refugiați, cazarea și masa să fie preluate pe fonduri europene. Dar, sunt, totuși, miliarde de euro care au intrat în economia României, iar regiunea Nord-Vest este regiunea care a performat cel mai bine, și de aceea cred că este un lucru bun că domnul Marcel Boloș a preluat Fondurile Europene (n.red – ministerul), are o provocare foarte grea în față. Nu e vorba de persoana sa, e vorba de statutul ministrului Fondurilor Europene, care în opinia mea, ar trebui să fie mult mai mare, la nivel de viceprim-ministru, de exemplu, pentru că practic trebuie să coordoneze toate sectoarele, și banii pentru sănătate, pentru transport, pentru cercetare, inovare, educație, care vin prin fondurile europene sunt la acest minister, care are un rol de coordonare.

Sunt multe lucruri de schimbat, și reforma edministrativ-teritorială, de pildă.

Reporter: Considerați că România va avea de pierdut în raport cu Uniunea Europeană din faptul că se tot întârzie această reformă administrativ-teritorială?

Corina Crețu: În primul rând, este o birocrație excesivă, o lipsă de coordonare, și cred că reforma administrativ-teritorială ar rezolva multe din probleme, din acest punct de vedere. Din păcate România preferă să aibă acest sistem centralizat. Eu, ca și comisar european, cel mai bine am lucrat cu țări ca Germania și Franța, unde banii se duc direct către regiuni. Am văzut că unii contestă ideea de a avea un președinte de regiune, pentru cele opt regiuni, în sensul de a nu avea noi baroni locali, cum se spune, dar pentru comisie e foarte greu. Când am venit la Cluj, ca și comisar european, m-am întâlnit cu opt președinți de consiilii județene, cu primarii din toată regiunea, și fiecare se credea foarte important, nu aveam, de fapt, un partener. Pe când în Germania, banii nu trec pe la guvern deloc, se duc direct la regiune, iar la începutul perioadei de programare președintele regiunii adună toți primarii, mediul universitar, academic, al oamenilor de afaceri, al celor din sănătate și împreună decid care sunt prioritățile pentru următorii șapte ani, știind de la început care sunt fondurile europene, care sunt fondurile locale, care sunt fondurile naționale. Ar fi, cumva, un mod de a face o strategie, pentru că după cum vedeți, avem și exemple bune cum sunt aici în Ardeal, Cluj, Alba-Iulia, Bistrița-Năsăud. Oradea. Nu există însă, o strategie integrată, fiecare s-a dezvoltat pentru că și-a adus experți dar nu neapărat pentru că au colaborat între ei pentru dezvoltarea regiunii. Acest lucru ar fi mult mai posibil dacă ar exista această transformare administrativ-teritorială, dar care sigur ar crea și tensiuni politice. Din păcate, se dorește să se direcționeze banii de la centru ca toți primarii să fie mulțumiți și nu neapărat pentru a dezvolta cele mai sărace zone, pentru că dacă ar fi să ne uităm la Tratat, și la ce s-a angajat România, practic ar trebui să se investească cei mai mulți bani în regiunile cele mai sărace, adică, în Moldova, spre exemplu. Din păcate, Moldova nu are suficiente voci. Mie mi se pare foarte trist faptul că unnele localități sunt văduvite de fonduri europene și cetățenii sunt cumva pedepsiți pentru că au votat cu partide care nu se află la guvernare. Aceste lucruri încalcă oarecum, regulamentele de folosire a fondurilor europene.

Din câte am înțeles din discuțiile pe care le-am avut cu succesoarea mea, doamna Elisa Ferreira, pentru că din păcate nu am informații de la Guvernul României – deși cred că ar trebui să existe o obligativitate a miniștrilor să discute cu parlamentarii europeni (pentru că până la urmă suntem aleși de cetățenii României) – nu vom fi penalizați în vreun fel. Din cauza provocărilor care au existat, toate țările au posibilitatea să își fazeze proiectele pentru exercițiul financiar următor, 2021-2027. Practic, acum, autoritățile române împreună cu Comisia Europeană, lucrează la identificarea acestor proiecte care nu au fost făcute în timp și vor fi realizate, deci România nu va pierde bani.

Reporter: Ce șanse are România să mai intre în spațiul Schengen anul acesta?

Corina Crețu: Este o nedreptate istorică ce i se întâmplă României, din păcate de 10 ani. Au fost 5 rezoluții pe care le-am votat până acum, în ultimii 10 ani. Tot timpul a fost câte o țară care avea alegeri și care nu a vrut să se complice. Este o nedreptate pentru că noi nu suntem cetățeni de rangul doi, iar România și Bulgaria merită să intre în Schengen. Suedia care deține președinția Uniunii Europene a spus că este dispusă să pună pe ordinea de zi această problemă, dar doar dacă Austria își schimbă poziția, ceea ce este firesc, pentru că nu cred că România mai are nevoie de o umilință în plus. Din păcate, însă, ultima vizită a ministrului de Interne al Austriei și declarațiile sale de la București, mie îmi arată foarte clar că atâta timp cât acest guvern va fi în funcție, nu își va schimba poziția în privința Schengen. După aceea, vine președinția spaniolă, care este prietenoasă cu România, are și un interes direct, ca să spun așa, având în vedere câți români sunt în Spania. Practic, se fac eforturi…Să sperăm că Olanda își va schimba părerea față de Bulgaria, și Austria față de România. Când am intrat în Uniunea Europeană, în 2007, în Tratat se spunea că cele două țări vor intra în maximum trei ani și în spațiul Schebgen, și iată că au trecut atâția ani și nu am intrat în spațiul Schengen. Este o frustrare, și eu cred că țările din Vest nu își dau seama că ar trebui să facă un front comun pentru a convinge Olanda și Austria să își schimbe părerea. Dezamăgirea românilor, pe bună dreptate, este mare, și alimentează acest val antieuropean, care este foarte periculos pentru România. Sigur, eu cred că nici nu am avut reprezentanți care să pledeze, în primul rând au creat așteptări foarte mari, autoritățile române au ridicat ștacheta foarte mult spunând, că la sfârșitul anului trecut, vom intra în Schengen. Nu știu care a fost pledoaria domnului ministru de Interne în Consiliul JAI, în 8 decembrie, când am fost respinși, dar din ce am citit în presa internațională, am înțeles că Germania a intervenit în favoarea nostră, dar care a fost pledoaria reprezentantului României? Nu știm, a fost o opacitate totală în legătură cu acest lucru. Eu cred că toată lumea a făcut tot ce s-a putut dar, cumva, trebuie ca și noi să fim puțin mai drastici. Am chemat ambasadorul României, care este un diplomat de excepție, domnul Emil Hurezeanu, domnul președinte l-a trimis înapoi la Viena în ideea că s-a făcut un pas înainte. Apoi a venit ministrul de Interne (n. red- al Austriei) ca să ne umilească la noi acasă, să ne spună că nu merităm să fim în Schengen. Deci, din acest punct de vedere, eu cred că și noi trebuie să fim puțin mai drastici, cum spuneam, pentru că avem nevoie de aliați, de prieteni. Din păcate, țările membre au devenit mai egoiste, adică nu mai au același entuziasm ca în 2007, când s-a lărgit UE. Provocările sunt foarte mari, acum. Sigur, alegerile din Austria sunt un factor foarte important pentru Cancelarul Karl Nehammer, cu toate că și președintele Austriei a făcut apel la Guvernul din Austria, spunând că prestigiul său scade foarte tare prin această opoziție de neînțeles. România nu este pe ruta migratorie, datele pe care le-a prezentat cancelarul au fost infirmate de toate instituțiile internaționale, deci este o problemă politică ce trebuie rezolvată politic.

Reporter: Cât de bine credeți că a gestionat Uniunea Europeană criza generată de invazia Rusiei în Ucraina? Au fost țări din UE care nu au susținut măsurile luate de Bruxelles împotriva Rusiei.

Corina Crețu: În primul rând, este o chestiune pe care nu am crezut că o vom mai putea trăi în secolul 21, și anume să avem un război la graniță. Este evident că trebuie să ajutăm Ucraina cu tot ce este nevoie, dar pe de altă parte, în opinia mea, Comisia Europeană nu trebuie să uite de problemele europenilor. Din păcate, unele state care nu sunt chiar la graniță nu înțeleg presiunea care este pusă pe statele vecine, nu înțeleg criza legată de grâu, de fermieri, faptul că acolo, în Ucraina, nu trebuie să se respecte normele europene. Fermierii români, pe bună dreptate, se plâng că nu mai au unde să își vândă marfa. De asemenea, nu toate țările au votat pentru 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, ceea ce e o chestiune firească și nu este normal ca povara să fie pusă doar pe statele care sunt la granița UE. De asemenea, am pledat, ca și români, ca Republica Moldova să nu fie lăsată în urmă. Nu este un secret că la început se vorbea doar despre aderarea Ucrainei la UE, iar noi ne-am zbătut pentru ca și Republica Moldova să capete statutul de țară candidată, ceea ce s-a și întâmplat. Sunt români, sunt frații noștri și pe de altă parte, sunt ca o frunză în vânt, din cauza neapartenenței la NATO.

Din punctul meu de vedere, chestiunea este clară, trebuie să ajutăm Ucraina, dar trebuie găsite cumva, compensații față de problemele pe care le generează acest război – criza energetică, explozia prețurilor la alimente, explozia prețurilor la materialele de construcții, sunt probleme pe fonduri europene pentru că foarte multe lucrări au fost încheiate la un cost care nu mai este valabil acum. Chiar primarul Emil Boc vorbea de centura Clujului, care valorează un miliard de euro, banii sunt primiți, dar nu se înscriu firmele pentru că între timp, prețurile au crescut foarte mult. Să sperăm că se va face metroul din PNRR, dar eu sper că și pentru centură se vor găsi firme care să candideze. Toate acestea sunt consecințe foarte mari. Nicio țară nu își dorește să ia bani de la spitale, școli pentru armament. Din acest punct de vedere, eu am propus să se regândească noile resurse ale UE, să se vină cu resurse noi care să contribuie la acest fond de apărare. Sunt domenii care înainte nu își închipuia nimeni că vor fi apanajul Comisiei Europene, cel al sănătății, de exemplu. Deci trebuie fresh money -bani noi pentru aceste fonduri, pentru că deja programele operaționale s-au făcut, proiectele încep să se facă pentru PNRR, nu se pot lua bani de la coeziune sau de la reziliență pentru apărare. Eu, cel puțin, mă opun. Așteptăm o nouă propunere a Comisiei Europene în legătură cu acest fond.

Reporter: Aici, la Cluj, ați avut o întâlnire cu reprezentanți ai PRO România? Se dorește „relansarea” acestui partid?

Corina Crețu: Partidul a trecut printr-o perioadă grea din cauza faptului că nu a intrat în Parlamentul național. Eu zic că în 2019 am pornit foarte bine, cu entuziasm, cu profesioniști, cu oameni care chiar doreau să schimbe viața în bine. Din păcate, pentru mine e un paradox pe care nu mi-l explic, apoi a venit pandemia. Acum, împreună cu președintele partidului, Victor Ponta, am zis că trebuie să dăm startul relansării și sunt destul de optimistă. Am fost la Călărași, la Constanța. Aici la Cluj, din păcate niciodată partea de centru-stânga nu a stat foarte bine. Ardealul nu a fost niciodată cu social democrația sută la sută. Suntem un partid cu oameni care au dovedit niște lucruri, și chiar aici am reușit să mă întâlnesc cu oameni de mare calitate, conferențiari universitari, consilieri pe care îi avem în comune, de calitate. Eu sper într-o revigorare a PRO României.

Reporter: Veți candida la alegerile de anul viitor?

Corina Crețu: Îmi doresc că îmi folosesc experiența în continuare în Parlamentul European, având în vedere că am câștigat un statut, un prestigiu. Susțin oameni noi în PE, dar e evident, dacă ne uităm la toate statele, că oamenii care sunt cu adevărat voci și care pot schimba lucrurile la Bruxelles sunt cei care au o vechime, acolo, care deja cunosc toate mecanismele în UE. Sigur, îmi doresc să continui, pentru că cred că reprezentarea noastră și vocea noastră la Bruxelles nu este suficient de bine auzită, interesele României nu sunt suficient argumentate. Eu personal, de câte ori am solicitat și am avut argumente, nu am fost refuzată. Dar România nu prea solicită nimic. Deci cred că este nevoie de oameni buni la Bruxelles și din acest punct de vedere chiar sunt mândră de ceea ce am făcut și ca parlamentar european, ca vicepreședinte al Parlamentului European, și apoi ca și comisar european. Am dovedit că pentru mine culoarea politică contează cel mai puțin, cel mai mult contează profesionalismul, este un lucru care-i lipsește și țării, și Uniunii Europene, după părerea mea. Nu sunt o mare fană a acestei Comisii Europene, sigur, pot să fiu subiectivă pentru că am lucrat cu Jean-Claude Juncker (n.red- fostul președinte al Comisiei Europene) care și-a apărat comisarii, care îi promova pe comisari, care se apleca asupra problemelor europenilor mult mai mult decât această comisie. Nu sunt fană a acestei comisii, dar sunt o proeuropeană convinsă, și nu cred că România își poate permite luxul altor țări, al Marii Britanii, de pildă, care după 40 de ani de folosire a fondurilor europene ne-a spus „la revedere”, atunci când le-a venit și lor rândul să ne ajute pe noi. Poziția geopolitică a României ne face să vedem lucrurile în alb și negru. Eu voi fi, până în ultima clipă, o promotoare a proiectului european. Generațiile mai tinere nu știu că părinții noștri, bunicii noștri au trăit într-o Europă divizată, acesta este un proiect unic pe planetă, UE, care a avut 70 de ani de pace. UE a fost creată ca un proiect al păcii care să reconstruiască statele membre devastate după Al Doilea Război Mondial. De aceea, nu prea împărtășesc poziția actualei comisii care dorește să se întoarcă, să transforme UE într-o logică de război. Trebuie să promovăm pacea, să îi apărăm pe cei care sunt agresați, să își apere teritoriile, valorile, dar și noi trebuie să știm să ne apărăm teritoriile, valoriile, tradiția. Ideea este că nu avem proiecte, nu avem capacitate administrativă, banii stau și așteaptă. Alocările sunt făcute, nu ne oprește nimeni să cheltuim acești bani, dar nu avem proiecte. Eu, ca și comisar european, am semnat toate proiectele pe care România le-a depus. La Comisia Europeană se aprobă proiectele de peste 50 milioane de euro, mie mi se pare, cumva, că este o tactică în România de a face proiecte mici, care să nu ajungă la comisie să fie purecate de comisie și pentru a satisface toți primarii. Cetățeanul nu simte foarte tare tangențele vizibile. Dacă ar fi fost un plan de țară în care județele să se unească între ele, să facă proiecte mari, vizibile… Oricum nu există nicio localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene. Foarte mulți primari nu știu că metroul, tramvaiul, toate sunt făcute pe fonduri europene. Cred că apartenența la UE trebuie mai mult explicată oamenilor, și de asemenea, trebuie să le amintim celor mai tineri decât noi că a fost o luptă întreagă pentru ridicarea restricțiilor pe piața muncii, în UE, pentru români, și pentru ca studenții să poată studia în țările UE. Schengen ar întregi toate aceste beneficii și este nedrept că nu suntem în Schengen, repet. Trebuie să ne zbatem mai mult pentru interesele noastre, dincolo de dezamăgirile care sunt firești.

Reporter: Cum vedeți rotativa la guvernare, cum credeți că se va produce?

Corina Crețu: În România, în foarte multe lucruri nu primează profesionalismul, ci loialitatea față de liderul de la județ, de la partid. Trebuie să trecem ca țară la etapa următoare și cred că anul 2024 este un test și pentru alegători.

A fost o înțelegere între cele două partide mari, iar această rotativă cred că va avea loc în mod lin, fără tensiuni, este în interesul celor două partide să își dea mâna. Nu prea înțeleg această bătălie pe funcții, cred că important este să ne facem datoria. M-aș bucura ca această rotativă să crească profesionalismul guvernului și să întărească prestigiul României în Europa și în lume.

(…)Anul viitor va fi unul greu, vor fi patru rânduri de alegeri, și fac apel la oameni să se gândească să iasă la vot, să vadă că totuși mai există și alte partide, cu experiență, care au făcut ceva pentru țară, eu cred că în timpul guvernării Ponta s-a trăit mai bine. De asemenea, ca și comisar european, cred că mi-am făcut datoria și am ajutat România. Foarte multe excepții de la regulă le-am obținut pe timpul când eram comisar european, astfel încât rata de absorbție pentru 2007-2014, primul exercițiu finaciar ca stat membru al UE l-am încheiat cu aproape 93%. A fost un efort imens pe care l-am făcut cu autoritățile române, cu Comisia Europeană, cu experții, i-am mobilizat să ajute România.

Interviu realizat de Anca M. COLIBĂȘANU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut