Alp Mountain Bike Tour 2012 la final

Nouă biciclişti clujeni, majoritatea membri ai Clubului de Cicloturism „Napoca”, au pedalat într-o săptămînă peste 600 km, cu peste 10.000 metri diferenţă de nivel în urcuş, în munţii Alpi, în Austria, Elveţia şi Italia. Traseul s-a desfăşurat pe versanţi şi creste montane la peste 2.500 metri altitudine şi prin văi şi peste pasuri înalte, avînd porţiuni de şosea şi drum forestier, dar mai ales drumuri pastorale şi cărări, inclusiv poteci abrupte, înguste, accidentate şi desfăşurate pe marginea prăpastiei sau prin tunele şi în canioane înguste – a anunţat directorul executiv al Clubului de Cicloturism „Napoca” (CCN), Radu Mititean.

„Tura a început în Tirolul austriac, în cunoscuta staţiune turistică Ischgl, din regiunea Silvretta, unul din paradisurile europene de ciclism montan, cu peste 1.200 km de trasee marcate de mountain biking şi gazda celui mai dur mountain bike maraton din Europa. Ruta a trecut şi prin Sent, un orăşel cochet din zona retoromană a Elveţiei, prin Glurns, din regiunea sud-tiroleză Bolzano, unul din cele mai mici oraşe din Alpi, cu zidurile medievale păstrate integral, pe malurile lacului Livigno, prin Bormio, celebra staţiune balneoclimaterică şi de schi, prin Passo di Tonnale, cu staţiunea turistică omonimă şi prin mirifica lume a Dolomiţilor, cu imenşii pereţi de stîncă de culori strălucitoare, dar şi cu păduri seculare, canioane cu cascade spectaculoase şi lacuri de altitudine.

Pe parcurs s-au trecut multe pasuri, cum este, de exemplu, pasul Gavia, la 2.600 m, celebru pentru nenumăratele sale includeri în Turul Italiei la ciclism, urcarea avînd 1.800 m diferenţă de nivel, şi s-au parcurs drumuri celebre, precum Tremalzzo Classico, care urcă circa 2.000 de metri diferenţă de nivel, plecînd aproape de la nivelul mării, avînd mulţi kilometri săpaţi în stîncă, urcînd abrupt în serpentine ameţitoare. Acţiunea s-a finalizat în nordul Italiei, la Arco, celebra staţiune turistică de lîngă lacul Garda, considerată de mulţi loc de naştere al escaladei sportive moderne, localitate ai cărei vizitatori sînt, majoritatea, căţărători şi mountain bikeri” – a precizat Radu Mititean.

Tura a avut un caracter sportiv şi turistic, fiind documentate fotografic şi GPS trasee de parcurs pe două roţi prin peisajele Alpilor, care – spune Radu Mititean -, „în ciuda impresiei generale, au încă destule regiuni în care amenajările făcute de om nu au şters impresia de natură încă sălbatică şi potenţial de turism de aventură, deşi există destule exemple negative, de amenajări excesive făcute în primele decenii postbelice”. „Sînt greşeli pe care România ar trebui să nu le repete, deşi se manifestă în ultimi ani un apetit periculos al autorităţilor de la Bucureşti pentru noi mari staţiuni, şosele şi telegondole şi alte elemente pentru un turism «de masă», de care ţările din spaţiul alpin încearcă să se îndepărteze ca fiind nesustenabil” – afirmă Radu Mititean.

M. T.