Alegerile de la jumătatea mandatului: Câștigă democrații sau pierde Trump?

Chatam House

Sondajele sugerează că democrații vor prelua controlul asupra Camerei Reprezentanților, pe fondul nemulțumirii alegătorilor americani față de președintele Trump și politicile sale, relatează Bruce Stokes.

Americanii se vor prezenta la urne pe 3 noiembrie pentru a alege o treime din Senatul SUA și întreaga componență a Camerei Reprezentanților. În prezent, republicanii dețin majoritatea în ambele camere ale Congresului. Însă perspectivele lor de a-și păstra acest control par tot mai sumbre.

Șansele republicanilor au fost afectate negativ de cota de popularitate a președintelui Donald Trump – aflată aproape de un minim istoric – și de nemulțumirea alegătorilor față de modul în care acesta a gestionat chestiuni precum situația legată de Iran și economie. Democrații par pregătiți să profite de această situație, majoritatea analiștilor estimând că vor recâștiga controlul cel puțin asupra Camerei Reprezentanților.

Totuși, cursa electorală nu s-a încheiat încă. În cele din urmă, factorul decisiv va fi, probabil, prezența la vot, care este istoric mai scăzută la alegerile de la jumătatea mandatului decât la cele prezidențiale. Partidul care își va mobiliza mai eficient alegătorii pentru a se prezenta la urne în ziua alegerilor va determina, în final, rezultatul.

Democrații sunt mari favoriți

În acest moment, victoria la aceste alegeri depinde în primul rând de democrați. Republicanii dețin în prezent o majoritate la limită în Camera Reprezentanților, for format din 435 de membri. Pentru a prelua controlul Camerei – ceea ce oferă partidului puterea de a numi președinții comisiilor și de a stabili agenda legislativă –, democrații trebuie să câștige cel puțin 218 mandate. În prezent, ei dețin 212 mandate.

Din cauza polarizării politice și a redistribuirii colegiilor electorale, este puțin probabil ca majoritatea mandatelor să își schimbe apartenența politică. Analiștii estimează că doar aproximativ 21 de mandate din Cameră sunt disputate strâns sau au un rezultat incert. Cu toate acestea, majoritatea experților prevăd că democrații vor obține în total între 220 și 230 de mandate – o majoritate relativ confortabilă.

O provocare mai mare în Senat

Democrații se confruntă cu o provocare mai dificilă în încercarea de a recâștiga Senatul. Republicanii dețin în prezent 53 din cele 100 de mandate. Având în vedere că vicepreședintele poate exercita votul decisiv în caz de egalitate în Senat, democrații trebuie să câștige patru mandate (fără a pierde niciunul dintre cele pe care le dețin deja) pentru a prelua controlul asupra acestei camere. Este probabil ca aceștia să câștige un loc în Senat în Carolina de Nord, unde fostul guvernator democrat al statului, Roy Cooper – aflat la al doilea mandat – are un avans semnificativ în sondaje. Apoi, situația devine mai dificilă pentru democrați.

Ei trebuie să câștige alegerile în alte trei state reprezentate în prezent de republicani. Sondajele actuale indică faptul că cele mai mari șanse le au în Alaska, Maine, Ohio, Texas și Iowa.

Sondajele de opinie arată că toate cele cinci curse electorale sunt extrem de disputate, cu rezultate incerte. Însă democrații trebuie, de asemenea, să-și apere un loc în Michigan – o cursă la fel de incertă –, unde senatorul democrat în funcție se retrage, într-un stat pe care Trump l-a câștigat în 2024.

Dacă tendința la nivel național se înclină puternic în favoarea democraților, aceștia ar putea prelua controlul Senatului. Totuși, acest scenariu este mai puțin probabil decât șansele lor de a câștiga Camera Reprezentanților.

Nemulțumirea publică

Starea de spirit a populației a fost, în general, pesimistă în perioada premergătoare alegerilor. Două treimi dintre persoanele chestionate în luna mai consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Un sondaj din iulie a relevat că doar aproximativ un sfert din populație crede că economia merge bine, existând îngrijorări legate de costurile asistenței medicale, alimentelor, locuințelor și combustibilului. Mai recent, o majoritate a declarat că intrarea într-un război cu Iranul a fost o decizie greșită.

Un număr mai mare de alegători înregistrați consideră că democrații s-ar descurca mai bine decât republicanii în gestionarea prețurilor la combustibil, a economiei și a politicii externe.

De asemenea, democrații au un avans cuprins între 6 și 14 puncte în sondajele naționale privind intenția de vot, cunoscute sub numele de „generic ballot” (votul generic). Acest indicator măsoară popularitatea partidelor întrebând un eșantion de alegători înregistrați din întreaga țară cu ce partid intenționează să voteze, fără a nominaliza candidați specifici. Din punct de vedere istoric, acest indicator este esențial; avansul democraților sugerează obținerea unei majorități în ziua alegerilor.
Mai mult, în ultimele cinci alegeri de la jumătatea mandatului prezidențial („midterm elections”), a avut loc o schimbare a controlului asupra cel puțin uneia dintre camerele Congresului. De asemenea, doar de patru ori în ultimii 164 de ani partidul președintelui a câștigat locuri suplimentare în Camera Reprezentanților în cadrul acestui tip de scrutin.

Prezența la vot în alegerile de la jumătatea mandatului este, de obicei, relativ scăzută comparativ cu cea de la alegerile prezidențiale: o medie de sub 50%, față de aproximativ 60%. Prin urmare, entuziasmul alegătorilor va fi un factor major în maximizarea prezenței la urne. Sondajele sugerează că democrații sunt mai motivați să voteze: 79% dintre democrați s-au declarat extrem de motivați să participe la vot, comparativ cu 69% dintre republicani.

Factorul Trump

Peste toate acestea planează opinia alegătorilor despre președintele Trump, o prezență constantă în politica americană actuală.

Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos indică o cotă de popularitate a lui Trump de 32% – un nou minim pentru acesta – și o rată de dezaprobare de 66%.

Alte sondaje recente au plasat cota de popularitate a lui Trump între 35% și 42%; un sondaj YouGov recent a indicat o valoare de 37%. Totuși, un sondaj realizat de American Research Group în perioada 16–20 septembrie a arătat că președintele se bucură de o susținere de doar 29%. rata de aprobare – pentru prima dată a scăzut sub 30%.

Din perspectivă istorică, rata de aprobare a președintelui contează în alegerile pentru Congres. Pentru context, cotele lui Trump sunt semnificativ mai scăzute decât cele ale președintelui Bill Clinton în 1994 (când democrații au pierdut 54 de mandate în Camera Reprezentanților și 8 în Senat) sau ale președintelui Barack Obama în 2010 (când democrații au pierdut 63 de mandate în Cameră și 7 în Senat).

Majoritatea cetățenilor dezaprobă modul în care Trump gestionează toate problemele majore. De asemenea, cel mai mare segment al alegătorilor înregistrați – inclusiv majoritatea independenților, care reprezintă aproximativ o treime din electorat – afirmă că votul lor la alegerile pentru Congres va fi „în mare parte împotriva lui Trump”.

Impactul potențial al ratei scăzute de aprobare a lui Trump asupra rezultatului din noiembrie l-a determinat pe Charlie Cook, un analist politic de renume, să observe nu un „val albastru”, ci efectele unui „curent de fund roșu”. Oricum ar sta lucrurile, democrații par bine poziționați pentru a profita de nemulțumirea față de Trump și a obține câștiguri în Congres.

Precauții

Totuși, ca în cazul oricărei prognoze, există anumite rezerve. Deși democrații ar putea fi, per ansamblu, mai motivați să voteze, sondajele arată că 83% dintre republicanii care îl susțin puternic pe președintele Trump declară că sunt absolut siguri că vor vota în noiembrie. Mai mult, republicanii beneficiază de resurse financiare mult mai mari în efortul lor de a-și mobiliza alegătorii.

De asemenea, electoratul este mai polarizat între republicani și democrați decât oricând în istoria recentă. Iar redistribuirea electorală (gerrymandering) înseamnă că democrații au o marjă de eroare relativ mică.
Prin urmare, în ciuda diverselor indicii care prevestesc o victorie democrată în noiembrie, cursa electorală s-ar putea totuși strânge.

Nu s-a terminat încă

În cele din urmă, alegătorii decid rezultatul alegerilor, nu realizatorii de sondaje. Iar sondajele recente au subestimat în mod repetat sprijinul pentru republicani – o lecție pe care Hillary Clinton și Kamala Harris au învățat-o spre propria lor consternare.

Din perspectivă istorică, este puțin probabil ca intențiile de vot ale americanilor să se schimbe atât de aproape de ziua alegerilor. Totuși, alegerile din SUA sunt cunoscute și pentru „surprizele din octombrie”: agravarea crizei financiare din 2008 și evoluțiile anchetei privind e-mailurile lui Hillary Clinton din 2016 sunt doar două exemple. Este, de asemenea, posibil ca ziua de 4 noiembrie să înceapă fără un învingător clar. Faptul că președintele a contestat anterior rezultatele și procedurile electorale – de exemplu, în privința votului prin corespondență – ar putea duce la rezultate disputate și la acțiuni în instanță. Acest lucru ar putea întârzia anunțarea rezultatelor finale cu câteva zile sau săptămâni, subminând și mai mult reputația democrației americane.

Sondajele indică faptul că democrații sunt favoriți să câștige Camera Reprezentanților și, posibil, Senatul. Însă, așa cum spunea cândva jucătorul american de baseball Yogi Berra: „Nu se termină până nu se termină”.

HINT

În cele din urmă, alegătorii decid rezultatul alegerilor, nu realizatorii de sondaje. Iar sondajele recente au subestimat în mod repetat sprijinul pentru republicani – o lecție pe care Hillary Clinton și Kamala Harris au învățat-o spre propria lor consternare.