Al XI-lea Seminar de Medicină şi Teologie. Etica martirajului şi a morţii martirice

 „… puterea Mea întru slăbiciune se desăvîrşeşte… De aceea mă bucur în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strîmtorări pentru Hristos; căci cînd sînt slab, atunci sînt tare…” (Sf. Ap. Pavel – 2 Corinteni 9,10)

Timp de două zile, la începutul acestei săptămîni, Bistriţa a găzduit cea de a XI-a ediţie a Seminarului de Medicină şi Teologie, aşezat de această dată sub semnul Eticii martirajului şi a morţii martirice – un eveniment organizat impecabil de: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Colegiul Medicilor Cluj, U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaşi, Fundaţia „Sf. Irina” Bucureşti, U.M.F. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, coorganizator Centrul Judeţean de Cultură Bistriţa-Năsăud, alături de numeroase alte instituţii din Bistriţa.

Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului a fost reprezentată la cel mai înalt nivel de ÎPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ, PS Vasile Someşanul – Episcop vicar, de preoţi-profesori la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”. De asemenea, şcoala medicală clujeană s-a auzit ca voce distinctă prin intermediul unor cadre didactice de la U.M.F.”Iuliu Haţieganu”, la fel putîndu-se vorbi despre reprezentanţi clujeni din domeniul dreptului, psihologiei şi ştiinţelor educaţiei, ai medicinii legale. Cea de a doua zi a seminarului (marţi, 8 mai a.c.) s-a deschis cu un Te Deum oficiat de ÎPS Andrei înconjurat de un sobor de preoţi. În gîndul duhovnicesc adresat participanţilor, ÎPS Andrei a făcut apel la Evanghelia după Marcu, cap.8, vers. 35, în legătură cu etica martirajului şi a morţii martirice, subliniind că la acest seminar „sînt onorate sfinţenia, răbdarea, dăruirea mucenicilor, în faţa cărora trebuie să ne smerim, căci martirul e mai mare decît eroul”. Directorul Centrului Judeţean de Cultură Bistriţa-Năsăud, dl Florin Vasile Şomlea, a salutat, la rîndul său, distinsa adunare, referindu-se la martirajul unor luptători anticomunişti, despre care se vorbeşte astăzi mult prea puţin.

Grupate pe secţiuni precum Martiraj şi moarte martirică, Implicaţii etice, medico-legale şi legislative în tortură şi moartea martirică, Etica martirajului şi a morţii martirice şi Principiile cercetării martirologice, lucrările seminarului au adus în prim plan subiecte actuale pentru ştiinţele teologice, medicale, juridice, teme de meditaţie şi de dezbatere, dintre care enumerăm, selectiv, cu accent pe participarea clujeană: „Martiriul în Biserica Veche şi relevanţa lui pentru zilele noastre” – Prof.univ.dr. Vasile Leb; „Dimensiunea sacramentală a martiriului în epistolele Sf. Ignatie Teoforul” – Pr. Ioan Bizău; „Martiriul, între sinucidere şi moarte impusă” – Pr. Ştefan Iloaie; „Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtător de biruinţă, model al martirilor creştini în iconografie – Lect.dr. Marcel Muntean; „Diagnoza pozitivă a morţii martirice – Pr. Prof.univ.dr. Ioan Chirilă; „Mor în fiecare zi…”(I Cor. 15, 31) O perspectivă biblică asupra martirajului – Pr. Prof.univ.dr. Stelian Tofană; „Martirajul românilor ortodocşi transilvăneni în anii 1848-1849’’ – Pr. Prof.univ.dr. Alexandru Moraru. Despre Centrul de Studii Martirologice care se ridică la Aiud a vorbit Prof.dr. Pavel Chirilă (Fundaţia „Sf. Irina” Bucureşti).

Impresionant cuvîntul Pr. Pavel din Rusia, el însuşi un martir, prigonit pentru că nu a abdicat de la credinţă, care a povestit despre întîlnirea sa cu un sfînt canonizat al Rusiei, ca şi acela al Pr. Prof. Manfred Wagner (Württemberg, Germania), apropiat al ortodoxiei şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, cu prelegerea despre „Viziunea Bisericii Evanghelice asupra martirajului”, în care a povestit despre martiriul lui Traugott Hahn, mărturisitor al lui Hristos, asasinat de bolşevici în Estonia anului 1919. Pr. Prof.dr. Vasile Stanciu a susţinut o prelegere despre „Imnografia timpurilor apostolice ale primelor trei secole creştine”, ilustrată sonor cu o melodie babilonică-ebraică, una de sabat, o psalmodie gregoriană şi o „Gloria”, tot din tradiţia muzicii gregoriene, de valorosul cor de cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca; la final, acelaşi cor a mai interpretat două cîntări de Paşti – Condacul Paştilor şi Hristos a înviat!.

Conferinţa actorului Dan Puric despre „Conştiinţa martirică” a relevat, între altele, faptul că manifestarea de la Bistriţa este, înainte de toate, un act de conştiinţă, de conştientizare a unor valori martirizate, un act de refacere a ţesutului sănătos al ţării; dar şi un act de mărturisire, de însănătoşire într-o ţară bolnavă. Trimiterile la „sufletul frumos” al lui Schiller, la martirii care sînt „marii nevinovaţi ai istoriei”, la „primul pas al conştiinţei martirice care e transfigurarea” ş.a. au conturat ideea că fiecare martir e „o întrupare în mic a lui Hristos”, iar conştiinţa martirică presupune „o altă petrecere ontologică”.

Participanţii la seminar au vizitat expoziţia istoricilor Marius Oprea şi Gheorghe Petrov, deschisă la Muzeul Judeţean Bistriţa sub genericul „Numitorul comun: moartea” – o privire sintetică asupra lagărului concentraţionar căruia i-au căzut victime martiri ai neamului şi ai credinţei.

De aprecieri unanime s-a bucurat, în contextul manifestării, expoziţia de icoane româneşti cu titlul „Patimile şi Învierea Domnului”, realizată cu lucrări ale studenţilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca, aflaţi sub coordonarea Lect. univ. dr. Marcel Muntean. Au expus studenţii: Traian Andraş, Maria Apan, Elena Bara, Ana Maria Bochiş, Tudor Calapod, Răzvan Călin, Mihaela Cheteleş, Anca Cornici, Mihaela Dreve, Maria Fulea, Monica Gîju, Natalia Hârşan, Laura Hinteuaru, Maria Ion, Mariana Kiraly, Roxana Lungu, Olivia Măruţoiu, Mihai Pintilescu, Bogdan Roua, Lucia Socol, Alexandra Stamatin, Anca Stan, Cristian Stoian, Eduard Stoica, Emilian Tămaş.

„Există eroi şi martiri universali, dar şi eroi şi martiri naţionali. Dacă primii au creat în general religiile, ceilalţi au creat istoriile. Lui Iisus îi datorăm şansa că sîntem creştini. Eroilor neamului le datorăm faptul că sîntem români. E bine că sîntem creştini? E bine că sîntem români? Oare e bine că în timp şi spaţiu sîntem ceea ce sîntem, adică avem o identitate, o patrie? Desigur, găsirea răspunsului rămîne în cămara de taină a fiecăruia dintre noi. (…) Este important să ne amintim că elementul martiric în tradiţie, adică în continuitatea istorică a popoarelor ortodoxe, reprezintă o componentă a identităţii lor. Acesta este liantul care păstrează puternice, strat după strat, faliile de istorie în care ne regăsim noi înşine, cu moşii şi strămoşii de-un sînge şi de-o limbă cu noi, asemeni unei minunate povestiri de familie. Avem o puternică motivaţie în acest sens, întrucît secolul XX a dat mai mulţi martiri decît primele trei secole, în condiţii istorice profund diferite de prima prigoană a epocii creştine. Iată de ce, contrazicînd flagrant raţiunea omenească şi ascultînd de o altă raţiune, cea a lui Dumnezeu, înţelegerea noţiunii de martir poate deveni mîntuitoare, salvîndu-ne de la înecul istoriei”, preciza Prof.dr. Mircea Gelu Buta, secretarul comitetului de organizare.

O organizare de cinci stele, din toate punctele de vedere, o reuşită datorată atît participanţilor – teoreticieni şi practicieni din prima linie a cercetării teologice, medicale şi juridice, reprezentanţi ai mediului academic, din ţară şi de peste hotare, clerici, magistraţi, psihologi ş.a. – cît şi iniţiatorului şi „dirijorului” principal al întregii manifestări, reputatul medic şi profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai”, dr. Mircea Gelu Buta – director al Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud. O atmosferă de aleasă comuniune spirituală, încununată de cuvîntul Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, rostit la încheierea lucrărilor seminarului: „Dacă am spus şi auzit lucruri frumoase, să fim în stare să-L mărturisim pe Hristos în faţa oamenilor”.

A consemnat Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.