Adio muncă part–time. Bine ai (re)venit muncă la negru

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat un sondaj privind măsurile de modificare ale Codului Fiscal, iar rezultatele, obținute de la operatorii economici pe care Consiliul  îi reprezintă, arată un cu totul alt rezultat în raport cu așteptările Guvernului.

La întrebarea ”Aveți salariați care lucrează doar part-time în societatea dumneavoastră, încadrați la nivelul salariului minim?” au fost contabilizate următoarele răspunsuri: 45,3% nu au angajați part-time cu salariu minim, iar 47,4% au între 1 și 4 angajați. Respondenții au mai indicat măsurile pe care le vor adopta ca urmare a modificării regimului fiscal pentru angajații part-time (plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru 8 ore): * vom face concedieri în rândul angajaților part-time – 59,7% * vom suporta plata contribuțiilor din veniturile angajatorului – 19,9% * vom trece angajații cu timp parțial la normă întreagă – 13,6% * îi vom păstra cu normă parțială, dar vom mări contribuțiile la nivelul salariului minim (ideea pe care a mizat Guvernul – n.r.) – 6,8%. De asemenea, 47,7% dintre cei care au evidențiat că vor face concedieri, au declarat ca vor renunța la toți angajații part-time, 26,1% vor renunta la un angajat, iar 22,5% vor concedia între 2 și 5 angajați.

Evident, răspunsurile sunt ”oficiale” – și nici nu au cum fi altfel – dar trebuie văzut ce reprezintă. Referitor la faptul că peste 50% dintre firme vor renunța la angajații part-time, poate că lucrurile ar trebui văzute și altfel. Poate că, de fapt, angajatorii vor găsi o altă modalitate de a-i retribui pe angajații part-time, nu chiar cea prevăzută dde Guvern. Una care nu va duce bani la bugetul de stat.

Dar, să vedem ce spune privind această măsură Camera Consultanților Fiscali, într-o scrisoare transmisă ministrului Finanțelor Adrian Câciu. Camera apreciază că măsura, prin care veniturile din salarii obținute în baza contractelor cu timp parțial de muncă sunt suprataxate din perspectiva CAS și CASS, are cel puțin următoarele efecte negative (noi enumerăm doar două): * ”Încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă cu timp parțial și implicit creșterea ratei șomajului și, în mod corespunzător, a cheltuielilor suportate de buget pentru plata indemnizațiilor de șomaj. Precizăm că aceste efecte au început deja să apară, multe dintre aceste contracte încetând cu data de 1 august 2022 (informație care poate fi verificată în Registrul de Evidență al Salariaților) * Încurajează munca nedeclarată „la negru”, care evident generează și o reducere a veniturilor încasate la bugetul statului.”

Nici alte decizii nu aduc mai mulți bani la bugetul de stat

La întrebarea privind măsura în care au fost afectați de schimbarea regimului fiscal al microîntreprinderilor, prin reducerea plafonului de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, 35,8% din respondenți au indicat ”în mare măsură”, 26,8% ”în mică măsură”, în timp ce 37,4% dintre cei chestionați au declarat că ”nu au fost afectați”.

Privind aplicarea cotei de impozitare de 3% din venituri pentru toate microîntreprinderile, indiferent de numărul de angajați, în locul scăderii plafonului pentru microîntreprinderi, 54,2 % au dat un răspuns afirmativ, în timp ce 45,8 % nu ar fi preferat această alternativă.

La întrebarea ”Cât de afectat sunteți de schimbarea Codului Fiscal referitoare la obligativitatea angajării unei persoane pentru încadrarea în categoria de microîntreprindere?”, răspunsurile arată că că 37,4% nu au fost deloc afectati, 15,2% în mică măsură, iar 47,4% în mare măsură.

Ca urmare a măririi impozitului pe dividende de la 5% la 8%, 55,5% dintre respondenți spun vor aplica două soluții: 28,3% dintre ei vor reinvesti profitul pentru a beneficia de scutirile din Codul Fiscal, iar 16,2% vor plăti dividende cu aplicarea impozitului de 8%. Acordarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit îi va determina pe 41,9% dintre ei să reinvestească profitul la fel ca în anul precedent, 38,2% dintre ei vor mări procentul de profit, iar 19,9% vor reinvesti întreg profitul.

Ca urmare a creșterii impozitului pe clădiri raportat la grila notarială, 47,6% dintre întreprinzători au spus că nu vor adopta nici o măsură, 30,9% vor reduce investițile pentru a achita impozitul, 12,6% se vor reloca într-o clădire mai mică, iar 8,9% vor vinde imobilele deținute.

Ce vor IMM-urile, dar nu face Guvernul

La întrebarea privind echitatea introducerea unei “taxe de solidaritate” pentru companiile cu o cifră de afaceri de 100 milioane euro în vederea creșterea fiscalității pentru IMM-uri, 71% dintre întreprinzători consideră că este echitabilă, spre deosebire de 29% dintre ei care au dat un răspuns negativ.

Să mai spunem că respondenții la sondaj consideră că guvernul ar trebui să adopte următoarele măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat: * reducerea cheltuielilor bugetare prin diminuarea aparatului bugetar * eliminarea pensiilor speciale * creșterea eficienței colectării prin digitalizarea ANAF * reducerea evaziunii fiscale * realizarea de investiții publice în economia reală.

Ați văzut oare vreo măsură adoptată de Guvern în această direcție?

V.D.