Acordul cu Iranul: SUA şi-au asumat riscul de a irita Israelul

France Presse

Acordul nuclear încheiat cu Iranul va duce la o exacerbare a tensiunilor între Israel şi SUA, dar Washingtonul este dispus să plătească preţul mîniei aliatului său în schimbul găsirii unei soluţii globale la problema securităţii.

“Ceea ce s-a încheiat la Geneva nu a fost un acord istoric, ci o greşeală istorică”, s-a revoltat prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, imediat după convenirea acordului între Teheran şi cele şase mari puteri la Geneva. Dar administraţia americană s-a convins de mai mult timp că numai demontarea completă a programului nuclear al Iranului ar fi în măsură să calmeze mînia Israelului, potrivit acestora. În speranţa aplanării tensiunilor, preşedintele Barack Obama l-a sunat duminică pe premierul Benjamin Netanyahu şi i-a spus că el doreşte ca cele două ţări “să înceapă imediat consultări privind eforturile de negociere a unei soluţii globale” la problema programului nuclear iranian.

Secretarul de stat John Kerry, la rîndul său, a apărat acordul care prevede că Republica Islamică acceptă limitarea programului său nuclear în schimbul reducerii sancţiunilor economice, deschizînd astfel o nouă perioadă de convorbiri pe fond pe o perioadă de şase luni. “Punctul de plecare nu poate fi întotdeauna punctul de sosire”, a explicat Kerry duminică.

În opinia analistului Alireza Nader, de la think tank-ul RAND Corporation, doar un acord negociat, dublat de inspecţii, poate asigura că Iranul nu va încerca să se doteze în secret cu arma nucleară. “Chiar dacă SUA sau Israelul ar ataca siturile nucleare iraniene, know-how-ul nu ar fi distrus”, spune el.

Deşi tensiunile între cei doi aliaţi ar putea să crească pe termen scurt, Nader estimează că SUA rămîn cel mai apropiat aliat al Israelului şi Arabiei Saudite. “Securitatea regiunii continuă să depindă de Statele Unite”, adaugă el, estimînd că Israelul nu va încerca să torpileze acordul, de etapă, dintre cele şase mari puteri şi Iranul în următoarele şase luni, întrucît astfel de încercări ar putea fi văzute ca o provocare la adresa comunităţii internaţionale.

“Asistăm la o potenţială apropiere între SUA şi Iran, care ar putea redesena harta geostrategică a Orientului Mijlociu”, estimează Fawaz Gerges, profesor la London School of Economics, citat de canalul MSNBC.

Chiar dacă SUA nu sînt pe aceeaşi lungime de undă cu Israelul sau Arabia Saudită cu privire la Iran, oamenii ar trebui “să-şi amintească faptul că Statele Unite au interese de securitate naţională extrem de vaste, luînd în considerare deopotrivă securitatea şi stabilitatea în regiune şi interesele americane”, adaugă el.

O revenire a Iranului în cadrul comunităţii naţionale, în urma izolării aproape complete după revoluţia din 1979, i-ar putea permite Teheranului să-şi asume un rol mai pozitiv în crizele regionale, mai spune expertul citat. Există riscul însă ca înţelegerea cu Iranul să complice tentativele de a se ajunge la acord de pace israeliano-palestinian, chiar dacă şeful Departamentului de Stat, John Kerry, a subliniat că cele două dosare vor rămîne distincte.

Cel mai probabil, şeful diplomaţiei americane este aşteptat săptămînile următoare în Israel pentru a consolida legăturile cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu. “Următoarele şase luni vor fi un test pentru relaţiile între Israel şi SUA, precum şi pentru relaţiile între SUA şi ţările arabe”, opinează Yoel Guzanski, fost analist specializat în Iran din cadrul Institutului de Studii pentru Securitatea Naţională din Israel: “Printre alianţele existente în Orientul Mijlociu, alianţa (între Israel, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite) este tacită”.

“Aceste ţări sînt chiar mai îngrijorate decît este Israelul cu privire la Iran”, remarcă el.

În acelaşi context, Uzi Rabi, expert în problema iraniană la Universitatea din Tel Aviv, afirmă că “saudiţii sînt furioşi faţă de ceea ce se întîmplă”.

“Alianţele s-ar putea transforma în cele din urmă”, avertizează el, menţionînd, de exemplu, că “egiptenii vorbesc deja de ruşi” în urma deteriorării relaţiilor între Washington şi Cairo, în urma înlăturării de la putere a preşedintelui islamist Mohamed Morsi de către armată.