Academice U. M. F. ‘Iuliu Haţieganu’ Cluj – Napoca, 24 octombrie

Experienţele Institutului Lichtenstein – Amid în chirurgia hernială inghinală.

Profesia de jurnalist îţi oferă şansa de a avea parte de întîlniri spirituale memorabile. Întîlniri din care ai numai de învăţat, de împărtăşit date şi informaţii din diverse domenii de activitate, de a face cunoscuţi oameni deosebiţi, de a prezenta activităţi şi realizări care poartă în marea lor majoritate, amprenta originalităţii, responsabilităţii şi seriozităţii celor direct implicaţi.

Întîlnirea de joi, 24 octombrie, rămîne unicat prin oamenii întîlniţi – prof. dr. Parviz Amid (directorul Institutului Lichtenstein – Amid, Los Angeles, Statele Unite; profesor de chirurgie la University of California), dr. Florin Gavrilaş, dr. Valentin Oprea -, prin temele abordate – experienţele Institutului Lichtenstein – Amid în chirugia hernială inghinală, lansarea Asociaţiei de Chirurgie a Peretului Abdominal, legislaţie medicală în România, experienţele chirurgicale ale altor ţări, o discuţie extrem de utilă, cu interlocutori deschişi dialogului, comunicativi, specialişti care au făcut din specialitatea lor, chirurgia hernială, artă (continuarea în pagina 5)

Demostene ŞOFRON
Invitatul de marcă al săptămînii, OMUL ZILEI de joi, 24 octombrie, este prof. dr. Parviz Amid (domenii de cercetare în chirurgia herniară : biocompatibilitatea protezei, complicaţii post operatorii datorate protezei, tratamentul inghinodinei post operatorii), cel care a pus la punct procedeul Lichtenstein – Tension Free, cel mai cunoscut şi aplicat procedeu chirurgical la ora actuală, în întreaga lume. Cum punctele de vedere exprimate au fost multe, operînd o sinteză, vă supun atenţiei punctele cele mai interesante, citez, “Chirurgia hernială a fost peste 150 de ani specialitatea care a stagnat, care nu a cunoscut nici o evoluţie. Motivele le putem doar aproxima, probabil din lipsa de interes a chirurgilor, care au considerat intervenţia respectivă ca fiind ceva simplu şi neimportant. Operaţia de hernie este cea mai obişnuită operaţie, cu un impact economic pentru fiecare ţară în parte. Acesta este şi motivul pentru care chirurgii zilelor noastre îi acordă atenţia cuvenită. Introducerea materialelor sintetice a revoluţionat abordarea chirurgiei herniale. Hernia astăzi nu mai trebuie considerată o problemă mecanică, cît una metabolică. Să explic… Colagenul de proastă calitate, colagenul 3, duce la apariţia herniei. Există o genă care produce inversarea raportului colagen 1 şi 3. Efortul fizic şi ridicarea de greutăţi nu produc hernia, o favorizează mai ales la persoanele care au defectul de metabolism al colagenului 3 prezent. Hernia este considerată o gaură într-un plan muscular. Vechile intervenţii chirurgicale nu făceau altceva decît să apropie marginile găurii, practic se ţeseau ţesuturi de slabă calitate. Plasa de polipropilenă a schimbat radical evoluţia şi starea bonavului operat de hernie. La început se folosea selectiv, doar la pacienţii cu hernii mari. La început, s eimpun aceste date istorice, se suturau ţesuturile şi peste ţesuturi se punea plasa, dar metoda nu a dat rezultatele scontate (…) Reinserţia socială a celui operat poate avea loc în aceeaşi zi. Practic, externarea are loc după 24 de ore. În general e nevoie de o săptămînă pînă cel operat devine activ social (…) Dacă nu se foloseşte plasa, şansele de recidivă sînt de 30, 40%. Cu cît recidivează hernia, cu atît sînt şanse mai grele de rezolvare şi vindecare definitivă. Rata de recidivă pentru operaţia cu plasă, efectuată de chirurgul generalist, este de 5%. Rata de recidivă pentru operaţia cu plasă efectuată de un specialist în chirurgia hernială este de numai 0.5 % , de zece ori mai mică. Iată de ce consider că herniile trebuie operate numai de specialişti în chirurgie hernială (…) Nu mi-a fost dat să văd plase/meşe respinse de organism, infecţii am văzut. Oamenilor le este frică, în general, să aibă materiale plastice sau de altă natură, în organismul lor, lipsurile de educaţie şi informare sînt şi la acest nivel din păcate. Dar noi folosim zilnic diferite proteze în diferite patologii care cer intervenţii chirurgicale majore, problema este rezolvată de peste 40 de ani (…) Dacă intervenţiile chiururgicale de acest gen pot dezvolta cancere ? Nu, personal nu am întălnit cazuri. Repet, introducerea polipropilenei a rezolvat foarte multe probleme chirurgicale, în multe specialităţi. Dar şi în acest caz se poate vorbi despre numeroasele fabrici care pun la dispoziţia chirurgilor şi pacienţilor, plase din polipropilenă. În Africa de exemplu, se folosesc plase de … ţînţari făcute din polipropilenă !!! Piaţa de plase din polipropilenă în China este de peste 8 miliarde ! (…) E greu să vă ofer date statistice certe, depinde de legislaţia fiecărei ţări în parte, în materie de sănătate publică. În Statele Unite de exemplu, există foarte, foarte multe centre private care funcţionează pe baza autorizaţiilor guvernamentale, ele fac operaţii fără a le raporta ulterior. Sînt multe ţări în lume care-şi permit folosirea meşei, în care sînt bine cunoscute şi aplicate noutăţile,…, în alte ţări nu există aceste facilităţi şi nu la dimensiunea statelor bine dezvoltate (…) Procedeul Lichtenstein – Tension Free a fost dezvoltat şi pus la punct în cadrul Institutului Licheenstein – Amid. Dar mulţi chirurgi au dezvoltat alte plase, alte metode de rezolvare chirurgicală, păstrînd şi avînd la bază procedeul nostru (…) Există şi cazuri în care procedeul nu poate fi solosit. Este cazul infecţiilor. Apoi, nu poţi pune plasă la copii, la pacienţii care nu vor plase sub nici o formă, celor alergici la polipropilenă”.

Ar mai fi de scris următoarele. În România, o plasă din polipropilenă costă 60, 70 de lei. Pentru o eventraţie costurile urcă pînă la 300 de lei. O Operaţie de hernie inghinală ajunge la noi, la cca 150, 200 de lei. Numai că nu este decontată, pacientul fiind nevoit să suporte singuri costurile manoperei medicale. E o problemă care ţine de sistemul legislativ de la noi. Numai că noi, în materie de legislaţie sîntem tot la … început ! În funcţie de localizarea zonei, herniile se clasifică în hernii inghinale (cele mai frecvete, peste 80%), hernii femurale (pe locul 2 ca frecvenţă; afectează mai mult femeile, datorită particularităţilor pelvisului), herniile ombilicale (reprezintă 5, 10 % din totalul herniilor; mai frecvente la copii şi femei obeze), herniile incizionale.

Asociaţia de Chirurgie a Peretului Abdominal /ACPA

Implicarea U. M. F. ‘Iuliu Haţieganu’, a specialiştilor Clinicii Chirurgie II şi a celor de la Spitalul Militar au făcut posibilă înfiinţarea şi constituirea Asociaţiei de Chirurgie a Peretelui Abdominal, membri fondatori fiind prof. dr. Aurel Mironiuc (preşedinte ACPA), dr. Florin Gavrilaş (vicepreşedinte) şi dr. Valentin Oprea (secretar).

ACPA are înscrise în program obiective pe termen apropiat, mediu şi lung, cele mai însemnate vizînd crearea unui ghid naţional de diagnostic şi tratament în defectele peretelui abodominal, popularizarea tehnicilor chirurgicale eficiente şi implementarea lor în practica curentă, crearea unui Reistru Regional şi apoi unul Naţional de evidenţă a pacienţilor cu hernii de diferite tipuri, afilierea ACPA la Societatea Europeană de Hernie, schimburi de experienţă cu alte centre chirurgicale din ţară şi de peste hotare. ACPA este asociaţia profesională care trebuie să optimizeze domeniul herniilor.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.