Abuz de drept!?

După ce instanţa Curţii de Apel Cluj a decis că denumirea de pe indicatoarele de localitate să rămînă doar Cluj-Napoca iar site-ul primăriei clujene şi hotărîrile de consiliu nu pot fi decît în limba română, ‘’comisarii’’ multiculturalismului au reluat ofensiva de maghiarizare a denumirii acestei localităţi. În acest sens, în cursul zilei de ieri cîţiva membri ai aşa zisei mişcări Musai-Muszay, organizaţie care nu este înregistrată legal în Registrul Naţional al ONG-urilor, s-au prezentat la Registratura Primăriei Cluj-Napoca pentru a înregistra 700 de cereri. În fiecare dintre aceste documente se solicită amplasarea unor indicatoare cu denumirrea “CLUJ-NAPOCA” şi “KOLOZSVÁR”. Acţiunea de ieri a avut loc după ce în 12 martie a.c., au mai fost depuse tot la Primăria Cluj-Napoca alte 300 de astfel de cereri. Demersul ‘’comisarilor’’ de la Musai Muszai nu este altceva decît un abuz de drept, care ar putea duce la blocarea activităţii mai multor departamente din primăria clujeană şi probabil a instanţei, dacă nu vor obţine de la municipalitate răspunsul dorit. Potrivit Noului Cod Civil, exercitarea unui drept va fi considerată abuzivă atunci cînd dreptul nu este utilizat în vederea realizării finalităţii sale, ci cu intenţia de a vătăma o altă persoană sau contrar bunei-credinţe. Potrivit teoriei abuzului de drept, „orice drept trebuie exercitat numai în conformitate cu menirea sa naturală şi în limitele sale normale, adică în armonie cu starea contemporană a relaţiilor şi a uzurilor sociale”. Prin modul în care au acţionat este clar că cei de la Musai-Muszai nu-şi exercită dreptul de a formula petiţii în limitale sale normale şi preferă să încarce activitatea primăriei. Iniţiatorii acestei campanii puteau să depună la registratura municipalităţii o singură cerere, la care să ataşeze lista cu susţinătorii acestui demers. Aceştia nu au acceptat această soluţie, preferînd să înregistreze 1000 de cereri cu acelaşi obiect.

Campania privind înregistrarea a 1000 de cereri pentru amplasarea de plăcuţe bilingve este susţinută şi de viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Anna Horvath. “În urma discuţiilor cu reprezentantul European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, UDMR Cluj a decis ca nu va face o acţiune separată în cazul plăcuţelor, ci îndeamnă membrii Uniunii şi pe toţi maghiarii din Cluj să se alature initiaţivei Primavara celor 1.000 de procese”, a scris Anna Horvath pe pagina sa de Facebook.

Precizăm că şi Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe, condusă de cetăţeanul olandez Landman Gabor, al cărui soţie este o etnică maghiară din Transilvania, a încercat să oblige Primăria Cluj-Napoca să instaleze indicatoare bilingve la intrările în localitate. În acest sens a făcut apel la justiţie. Prin sentinţa dată, Tribunalul Cluj a admis cererea fundaţiei olandeze, obligînd municipalitatea clujeană să instaleze indicatoare de localitate bilingve în Cluj-Napoca.

Municipalitatea clujeană a atacat cu recurs sentinţa Tribunalului, iar Curtea de Apel Cluj a dat cîştig de cauză primăriei clujene. O parte dintre maghiarii din Cluj-Napoca nu au dorit însă să accepte sentinţa Curţii de Apel Cluj, încercînd o nouă metodă de a obţine maghiarizarea denumirii municipiului Cluj-Napoca.
C.P.