A VIII-a ediţie a Festivalului Tarafuri şi Fanfare

Taraful din Goicea, judeţul Dolj, Fanfara din Dîrvari, judeţul Mehedinţi, muzicanţi şi horitori din Maramureşul Voievodal sau fanfara din Bucovina vor participa la cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Tarafuri şi Fanfare care va avea loc pe 31 august şi 1 septembrie la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

La eveniment vor fi prezente şi fanfara din Lăpuşnicu Mare, judeţul Caraş Severin, nea Costică, lăutaru” din Cezieni, judeţul Olt, Taraful din Soporu de Cîmpie, judeţul Cluj şi Taraful din Ianca, judeţul Olt, toţi membrii formaţiilor fiind aleşi „cu multă atenţie” de Grigore Leşe, amfitrionul evenimentului.

Muzicianul a afirmat, într-o conferinţă de presă susţinută joi, că deşi evenimentul are loc „într-un sat mort”, respectiv la Muzeul Satului, cei care au fost invitaţi trebuie să „aibă o poveste de spus”, iar muzica să fie „cea originală”, fără improvizaţii de tipul celor care sînt promovate la posturile de radio şi de televiziune.

„Au venit tot felul de aşa-zişi muzicieni, nu dau nume aici să nu se supere nimeni, care fac ei tot felul de show-uri, stil Bregovic, care adună trei fanfarîci de nu ştiu unde, patru de nu ştiu unde, unii la tobe, alţii la toace, sau la tot felul de nebuneli din astea româneşti. Cînd se termină cu nebunia asta? Eu vin sîmbătă cu propunerea asta: cine nu este corespunzător, nu o să cînte pe scenă. (…) Cine nu vine cu dănţăuşii şi taraful, nu cîntă deloc”, a declarat Grigore Leşe. El a spus că în ziua de azi „avem muzică mult mai bună” decît s-a cîntat mult timp pînă acum şi cu toate astea, de ceva vreme, „lăutarii adevăraţi sînt neglijaţi”.

Leşe a declarat că prin lumea pe care se aşteaptă să o zugrăvească artiştii invitaţi la eveniment, spectatorii vor avea ocazia să vadă creativitatea, puterea de improvizaţie şi imaginaţia ce definesc personalitatea şi individualizează comportamentul ţăranului român.

Festivalul Tarafuri şi Fanfare este organizat de Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”. Acesta a fost selectat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) în cadrul concursului de proiecte culturale, desfăşurat la începutul anului 2013, fiind clasat pe locul I la aria Patrimoniu imaterial.