A început recensămîntul populaţiei şi al locuinţelor

Cetăţenii români vor trebui să răspundă la cele 80 de întrebări ale chestionarelor Recensămîntului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, derulat în perioada 20 – 31 octombrie, la nivel naţional, trei seturi de întrebări fiind obligatorii, a declarat, pentru AGERPRES, directorul de comunicare al Institutului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu.

„Chestionarele Recensămîntului din 2011 cuprind 80 de întrebări, trei formulare fiind obligatorii. Este vorba despre cele privind clădirile/locuinţele, cele de gospodărie, cele care vizează membrii familiilor şi chestionarul de persoană. Acesta este cel mai amplu şi conţine peste 50 de întrebări”, a arătat Vladimir Alexandrescu.
Prin strategia elaborată cu privire la Recensămîntul Populaţiei şi al Locuinţelor se urmăreşte extinderea fondului de informaţii care caracterizează evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor. Astfel, vor putea fi descrise în viitor tendinţele principale ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte privind fenomenul de îmbătrînire a populaţiei, creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale, evaluarea numărului şi a structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei, structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi, componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale, statutul femeilor în cadrul familiei, fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare la muncă în străinătate şi altele.

Ca element de noutate, recensămîntul realizat în 2011 va colecta date despre starea de sănătate a cetăţenilor şi despre capacitatea de muncă a acestora, prin evaluarea persoanelor cu dizabilităţi.

Recensămîntul din 2011 se desfăşoară în conformitate cu legislaţia europeană în domeniu, valabilă în toate statele europene. Acesta asigură comparabilitatea între datele statelor europene, pentru cunoaşterea potenţialului real al populaţiei din statele europene. De asemenea, recensămîntul este realizat pentru obţinerea datelor relevante privind fenomenul migraţiei şi situaţia persoanelor active.

Migraţia este un fenomen care caracterizează şi România, o mare parte din populaţia ţării lucrînd în străinătate. În prezent, nu există o evaluarea naţională care să indice date exacte privind numărul persoanelor care lucrează în afara ţării. Chestionarele sînt identice celor din statele europene.

Nu sînt obligatorii răspunsurile la întrebările referitoare la caracteristicile etnico-culturale – etnie, limbă maternă, religie, precum şi la cele privind dizabilităţile.
Întrebările chestionarelor pot fi completate de un membru adult al familei sau de persoana considerată cap al familiei, numită astfel prin consensul membrilor familiei. În condiţiile în care recenzorii au puţine şanse să găsească la domiciliu toţi membrii familiei, chestionarele pot fi completate de unul dintre membri.

Dacă recenzorul nu găseşte la domiciliu niciun locatar, acesta va lăsa un bilet în care va specifica data în care va reveni. Dacă o a doua întîlnire nu poate avea loc, acesta recomandă locuitorilor să contacteze Comisia de recenzare de care aceştia aparţin, comisie ce va prelua informaţiile necesare.

„Pentru a avea o imagine reală asupra situaţiei din teren, recensămîntul se va realiza după reşedinţă, nu după domiciliul din buletin, pentru a putea cuprinde şi persoanele care nu au documente care să ateste statutul lor în locuinţa în care trăiesc”, a menţionat Vladimir Alexandrescu.

Nu se cer informaţii privind atestarea statului de chiriaş sau autorizaţii de construcţii pentru locuinţe. „Verificarea datelor declarate la recensămînt nu este posibilă. Anumite răspunsuri aberante pot fi verificate, însă, şi scoase din sistem. Codul Numeric Personal este singurul element ce poate fi verificat. Prin intermediul CNP-ului poate fi determinat fondul de populaţie real, aceleaşi date neputînd fi înscrise de mai multe ori în sistem”, a precizat Vladimir Alexandrescu.

Pentru recensămîntul din 2011 au fost implicate 10.000 de persoane, pentru culegerea datelor. Costurile totale se ridică la 196 milioane lei, pentru perioada 2011 – 2014. Suma de 162 milioane lei a fost alocată pentru anul 2011.

Pentru asigurarea siguranţei recenzorilor în activitatea desfăşurată pe teren, în zonele critice sau cartierele mărginaşe, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi prefecturile au implicat echipaje ale Poliţiei Române şi Jandarmeriei Române.

Recensămîntul din 2011 va cuprinde şi persoanele care trăiesc pe stradă, acest fenomen fiind întîlnit, în principal, în marile oraşe. „O parte dintre aceste persoane îşi petrec nopţile în locuinţe speciale. Aceştia vor fi recenzaţi cu ajutorul organizaţiilor non-guvernamentale. În cazul celor care dorm efectiv în canale, se va merge la ei şi vor fi recenzaţi, iar unde nu este posibil se va cere ajutorul autorităţilor locale. Aceste persoane pot fi aduse într-un spaţiu în care pot servi masa, prilej cu care vor putea fi recenzate”, a declarat directorul de comunicare al INS.

Reprezentantul INS a menţionat şi că organizaţiile nonguvernamentale vor oferi sprijinul pentru declararea etniei cetăţenilor romi. „Oficial, în România sînt înregistrate 535.000 persoane de etnie romă, iar estimările Uniunii Europene indică pentru România că numărul variază între 1,5 milioane şi 2,5 milioane persoane. La nivel european, estimările arată că numărul persoanelor de etnie romă se ridică la 12 milioane”, a adăugat Alexandrescu.