Noul cult al lui Horthy şi încercarea de reînhumare a lui Nyírö

Der Spiegel

Extremiştii de dreapta din Ungaria devin din ce în ce în ce mai siguri pe ei. Ei îl omagiază acum deschis pe Miklós Horthy, regentul antisemit din perioada interbelică, ridicîndu-i statui şi redenumind piaţa unui oraş în onoarea sa. Chiar şi unii membri ai partidului Fidesz al premierului Orbán Viktor sprijină noua tendinţă.

Noua Constituţie controversată a Ungariei, în vigoare de la începutul anului, evocă spiritul unei epoci de mult apuse: statul ungar vechi de o mie de ani este reprezentat de Sfînta Coroană a Sfîntului Ştefan I. Constituţia se angajează să “protejeze” limba maghiară unică, identitatea maghiară şi cultura naţională. Este o întoarcere slab mascată la spiritul perioadei interbelice, atunci cînd ţara era condusă de Miklos Horthy, care a instituit un regim autoritar, ultraconservator, naţionalist şi revizionist.

Sub conducerea premierului conservator Orbán Viktor, acest spirit ia o formă mai mult sau mai puţin concretă. La mijlocul lunii mai, o statuie a lui Horthy a fost ridicată la Kereki în sud-vestul Ungariei. A reprezentat ceva similar unei premiere în Ungaria post-comunistă. Horthy a fost un antisemit notoriu şi lider al “terorii albe”, valul de violenţă post-prim război mondial şi anti-comunist, căruia i-au căzut victime mulţi evrei. Ca şef al statului în 1944, a fost răspunzător pentru deportarea în masă a 400.000 de evrei unguri, care au fost ucişi la Auschwitz.

La cîteva zile după ridicarea statuii lui Horthy, episcopul reformat Bölcskei Gusztáv a dezvelit o placă de marmură restaurată în memoria lui Horthy, la Universitatea de Teologie Reformată din Debrecen, în estul Ungariei. Vineri, 1 iunie, Piaţa Libertăţii din oraşul Gyömro, la sud-est de Budapesta, a fost redenumită după numele lui. Mai multe statui ale lui Horthy urmează să fie ridicate şi la Budapesta, chiar dacă Horthy a dispreţuit oraşul, numindu-l “leagăn al păcatelor iudeo-bolşevice”. O statuie ecvestră a lui este planificată să fie amplasată în luna octombrie, în districtul Colina Castelului din Budapesta. Jurnalistul Czene Gábor spune că există un “cult în creştere progresivă al lui Horthy”.

Dar nu numai fostul regent este onorat în noua Ungarie a lui Orbán. Parlamentul ungar face presiuni pentru reînhumarea scriitorului Nyírö József, odată căutat drept criminal de război, în localitatea sa natală din Transilvania, în România, la cererea unui partid al minorităţii maghiare de acolo. Nyírö a fost un ideolog cultural proeminent sub Horthy. A servit mai tîrziu ca membru al parlamentului în timpul regimului de teroare al formaţiunii naţional-socialiste “Partidul Crucilor cu Săgeţi”, din octombrie 1944 pînă în martie 1945, o perioadă în care zeci de mii de evrei unguri au fost trimişi în marşurile morţii sau masacraţi. Nyírö a fugit în Spania lui Franco după război.

Reînhumarea lui Nyírö a fost iniţial planificată pentru 27 mai, în duminica catolică a Rusaliilor, dar guvernul român a interzis ceremonia. În locul acesteia s-a ţinut o slujbă ecumenică pentru scriitor, în Odorheiu Secuiesc natal. Pe lîngă conducerea partidului extremist de dreapta Jobbik, la eveniment a participat şi puternicul secretar de stat pentru cultură, Szöcs Géza, alături de preşedintele Parlamentului, Köver László, în mod oficial al doilea om în stat.

Kövér s-a comportat ca şi cum Transilvania ar fi devenit o parte a Ungariei după al Doilea Război Mondial, în loc să fi fost retrocedată României. El a calificat atitudinea guvernului român drept “neprietenoasă, necivilizată şi barbară”, deoarece a interzis ceremonia de reînhumare. A anunţat că îl vor reînhuma pe Nyírö într-un fel sau altul, în acel loc.

La cîteva zile după ceremonie, secretarul de stat pentru cultură, Szöcs Géza, a declarat pentru website-ul de ştiri index.hu că urna cu cenuşa lui Nyírö a fost introdusă ilegal în România. A fost nevoie de un complot, a spus el, deoarece transportarea urnei “nu a fost tocmai uşoară”. Cu toate acestea el personal nu a luat parte la introducerea ilegală, a ţinut să spună Szöcs, afirmînd că nu ştie unde se află urna. Reînhumarea lui Nyírö va avea loc în curînd, a anunţat el. Szöcs a apărut la ceremonie cu o geantă mare, pe care a plasat-o sub un portret al scriitorului în timp ce-i făcea elogiul. El nu a vrut însă “nici să confirme, nici infirme” dacă urna s-a aflat în geantă.

Nou cult al lui Horthy şi încercarea de reînhumare a lui Nyírö sînt parte a unei renaşteri populist-naţionaliste în Ungaria, pe care extremiştii de dreapta au promovat-o cu succes în ţară ani de zile. Acum, premierul Orbán Viktor şi partidul său, Fidesz, fac presiuni cu ardoare în aceeaşi direcţie.

Unii observatori sînt îngroziţi de această evoluţie. “De ce îşi asociază Fidesz numele cu membri ai Crucii cu Săgeţi? Oare atît de departe am ajuns?” – se întreabă politologul Somogyi Zoltán. “Kövér şi Szöcs ar trebui să demisioneze imediat”, spune el, în caz contrar Ungaria va fi împovărată cu reputaţia de a avea un guvern “care îi sprijină pe nazişti”.

Astfel de cereri sînt însă respinse de tabăra guvernamentală. Unii politicieni şi funcţionari moderaţi din Fidesz s-ar putea simţi stînjeniţi de cursul populist-naţionalist al partidului, dar criticile nu sînt făcute publice. În partidul lui Orbán, loialitatea este preţuită mai presus de orice. Ca urmare, interviuri oficiale cu reprezentanţi ai guvernului se transformă de multe ori în exerciţii de relativizare. De exemplu, Pröhle Gergely, secretar de stat adjunct pentru afaceri europene în Ministerul de Externe ungar, spune că “poate înţelege” că retorica “unor declaraţii politice” ale guvernului Orbán sună “un pic pre-modern în urechile occidentale”, dar el spune că Ungaria este o ţară diferită, cu o limbă diferită. A respins ceea ce a numit încercările de “a combina” guvernul conservator cu extremismul de dreapta şi ideologia acestuia. “Aceasta este o tactică bine cunoscută a stîngii în istoria internaţională”, spune Pröhle.

Recent, guvernul ungar a adoptat o nouă programă naţională de bază pentru şcolile ungureşti. Printre lecturile obligatorii se numără şi scrieri ale lui Nyírö şi contemporanului său Wass Albert, un scriitor care a fost condamnat la moarte în contumacie în România, pentru crime de război, şi a murit în SUA în 1998.

Atunci cînd unele asociaţii de profesori au protestat faţă de includerea unor scriitori de extrema-dreaptă şi fascişti în programa de bază, ministrul învăţămîntului, Hoffmann Rózsa, a răspuns tăios că este vorba de autori care au avut un impact mare la vremea lor. “Ei au primit acum un loc demn în programa de bază”, a spus ea.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.