În căutarea unei “noi mîncări de morcovi” pentru Europa

CBC

“Les carottes sont cuites” – morcovii s-au fiert. Acesta nu este în îndemn la degustarea mîncării într-un restaurant de lux, ci descrierea funeraliilor politice şi a amărelii unei mîncări care se mai află pe foc. Fraza aparţine premierului francez aflat la sfîrşit de mandat, Francois Fillon. Comentariul lui este echivalentul culinar al expresiei “Jocul s-a sfîrşit”.

Însă, votul din Franţa nu a devenit o sentinţă doar pentru “Sarkozy răsfiert” – o astfel de “mîncare de morcovi” fierbe acum în toată Europa. Alegerile de duminică din Grecia au stîrnit mari emoţii: cele două mari partide de coaliţie, care se pronunţau pentru apărarea euro şi pentru măsuri economice ferme, au primit mai puţin de o treime din voturi. În Spania şomajul a atins cote maxime şi au loc proteste săptămînale. În Olanda vor fi noi alegeri, însă abia în septembrie, cu toate că guvernul a demisionat în aprilie.

Elementul care leagă toate aceste evenimente este Europa. Mai exact, Europa cancelarului german Angela Merkel: o Europă în care germanii dictează, care îşi strînge dureros cureaua, în care au loc reduceri de cheltuieli şi se fac auzite apeluri la reduceri ulterioare.

În cercul ţărilor care înconjoară Germania, ceea ce a început ca un acord ursuz cu prezentata realitate a pieţelor financiare, s-a transformat într-o mîncare amară, cu bucăţi care în mod evident nu pot fi digerate de alegătorii din UE.

În campania sa electorală, Hollande a atacat direct aşa-zisa “abordare Merkozy” faţă de economia europeană. De fapt, mai corectă ar fi denumirea de “abordare Merkel”, la care, aflat în căutare de soluţii, Nikolas Sarkozy a aderat fără să stea prea mult pe gînduri. “Abordarea Merkel” este simplă: reducerea cheltuielilor, pentru ca deficitul bugetului de stat să nu depăşească 3% din producţia naţională. Astfel, datoria de stat va putea fi redusă treptat, scutind Germania de grijile pentru acordarea de ajutor financiar altor guverne şi bănci.

Înainte de ultimele alegeri din ţări ale UE, 25 din 27 de ţări ale Uniunii au semnat un asemenea acord. Doar Marea Britanie şi Cehia au refuzat să semneze. Însă, apoi Hollande a declarat că, dacă va deveni preşedinte al Franţei, va cere revizuirea acordului. Europa are nevoie nu de măsuri drastice de economisire, ci de creştere economică, a subliniat Hollande.

Iniţial, “îndrăzneala” lui Hollande a fost întîmpinată de furie şi ironii.

Problema este că “planul Merkozy” a creat haos în întreaga Europă. În Grecia, măsurile dictate de germani au făcut ca economia greacă, deja afectată de declin, să se prăbuşească în hău. Majorarea impozitelor şi reducerea salariilor au dus la scăderea cu 20 la sută a producţiei greceşti. Potrivit datelor oficiale, şomajul a ajuns la 21 la sută, iar potrivit celor neoficiale – la o treime din forţa aptă de muncă.

Măsurile economice drastice au dus deja la prăbuşirea altor guverne din Europa: în Spania, Irlanda şi Olanda. Cu toate acestea, suferinţele nu încetează. Grecii urmează să facă reduceri de cheltuieli de încă 20 de miliarde. Şomajul din Spania este de circa 25 la sută, iar în rîndul tinerilor – de 45 la sută, cifre mai mari decît în timpul Marii Depresii din SUA din anii 1930. În Olanda, guvernul de coaliţie s-a destrămat şi a fost nevoit să demisioneze atunci cînd a încercat să facă reduceri de 18 miliarde, pentru a scădea deficitul bugetar al ţării de la 4,6% la miraculoasele 3%.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.