Ignoranța și indiferența rad un simbol de pe harta economiei românești

•Sfârșitul unei fabrici reper a României•

Evoluție amară pentru industria clujeană. Din numeroasele fabrici și întreprinderi care funcționau la revoluție, au mai rămas câteva. Celelalte toate s-au închis rând pe rând iar în multe cazuri pe terenul acestora s-au ridicat ansambluri imobiliare.

Economia Clujului a ajuns să funcționeze pe principiul sectorului piscicol din timpul comunismului: creștem pește cu făină de pește. Mai exact totul se învârte în jurul unor instituții finanțate cu fonduri de la bugetul central. E vorba de universitățile și spitalele din oraș care au constitui suport pentru dezvoltarea unui puternic sector de servicii în Cluj-Napoca. Acest lucru a fost posibil deoarece zecile de mii de studenți întrețin afacerile cu chirii, iar unii dintre părinții acestora ale să le cumpere pe parcursul studiilor apartamente, ceea ce a dus al dezvoltare sectorului imobiliar. Tot studenții au un rol important în asigurarea dinamicii sectorului de baruri, cluburi, cafenele, evenimentelor, festivalurilor, a librăriilor și papetăriilor, dar și a magazinelor din rețelele marketurilor și hipermarketurilor occidentale.

Marile unități medicale atrag la rândul lor, anual, mii de persoane din toată țara pentru tratament, ceea ce a contribuit la dezvoltarea turismului medical și a unui sector de servicii în acest domeniu: farmacii, furnizori de echipamente medicale, laboratoare de analize etc. Cam aceștia sunt pilonii care întrețin economia orașului. Or, în timpul pandemie s-a dovedit că rețeta este păguboasă și că o economie bazată pe servicii este una vulnerabilă. În acea perioadă acest sector s-a blocat pur și simplu iar statul a fost nevoit să ia măsuri pentru a veni în sprijinul operatorilor din acest domeniu cu compensații considerabile pentru pierderile suferite.

În prezent, la capitolul industrie, lucrurile stau modest la Cluj. Mai sunt doar câteva unități de producție cu renume și care pot să facă țață efectelor globalizării și a pieței concurențiale. Clujana, simbol cândva al industriei românești, și-a închis porțile recent, iar acționarul majoritar-Consiliul Județean Cluj a cerut săptămâna trecută intrarea în insolvență.

111 ani de producție

Fabrica de încălţăminte din Cluj a fost fondată în anul 1911, de familia Renner. Pe atunci purta numele de „FABRICA DE PIELE FRAŢII RENNER & CO”, iar după Primul Război Mondial a devenit cea mai mare fabrică de încălțăminte din Estul Europei. În anii ’80 – ’90, Clujana a fost identificată ca fiind cea mai mare fabrică din industria tăbăcăriei din România, peste 90% din producţia fabricii fiind trimisă la export.

După 1992, societatea Clujana a intrat în declin, deoarece numărul comenzilor a început să se reducă considerabil. Situaţia s-a înrăutăţit tot mai tare, astfel că în 1999 fabrica a fost nevoită să-şi sisteze complet activitatea. Nu mai puţin de 2.800 de oameni au rămas atunci fără locuri de muncă.

Transferată în proprietatea Județului Cluj

Producţia a fost reluată abia în 2003, după ce Guvernul a adoptat Ordonanţa nr. 47 din 10 iulie, prin care a fost transferat pachetul de acţiuni al Clujana SA din proprietatea privată a statului şi din administrarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS) în proprietatea privată a judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj.

De atunci, la conducerea fabricii s-au perindat mai mulţi directori impuşi de Consiliul Judeţean Cluj, însă managementul promovat de aceştia s-a dovedit a fi păgubos pentru unitatea economică clujeană.

În aprilie 2015, în fruntea societăţii Clujana este instalat, cu girul Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Florin Gliga. La acea dată, el făcea deja parte din Consiliul de Administraţie al fabricii. Deşi se spera că Gliga va reuşi relansarea societăţii, lucrurile au mers într-o cu totul altă direcţie: spre insolvenţă.

Consiliul Județean cumpără clădirile

Clădirile din Piața 1 Mai în care în care își desfășoară activitatea Societatea Clujana au ajuns în proprietatea Consiliului Judeţean Cluj în 2018 în contextul procedurii de insolvență la care a fost supusă fabrica de încălțăminte. ANAF a scos în 2017 la vânzare un spaţiu de vânzare de 118 metri pătraţi de pe strada Teodor Mihaly, hala de producţie în suprafaţă de 2296 mp şi terenuri de 8000 de mp din Piața 1 Mai. Preţul de pornire pentru spaţiile şi terenurile scoase atunci la licitaţie a fost de 28.560.610 lei. Din totalul datoriilor pe care societatea le avea la stat, 5,1 milioane lei reprezentau taxe şi impozite la stat, 5,5 milioane lei constituiau contribuții neachitate pentru pensii, 220.000 de lei sume neachitate la bugetul pentru șomaj, precum și restanțe de 2,1 milioane lei la bugetul asigurărilor de sănătate.

Consiliul Județean Cluj a ales să cumpere activele Clujana pentru a le transforma în spații administrative capabile să satisfacă atât necesitățile actuale ale Consiliului Județean cât și cele ale entităților subordonate, a căror activitate se desfășoară momentan în clădiri închiriate. Astfel, se dorește ca în clădirile achiziționate să fie relocate birouri și spații de arhivare pentru Centrul Militar Zonal Cluj, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Cluj sau pentru Filarmonica Cluj, instituții care în acest moment plătesc chirii în valoare totală de peste 650.000 lei anual.

Reintră pe linia de plutire

După ieșirea din insolvență cu ajutorul Consiliului Județean Cluj, care a achitat datoriile fabricii, Clujana a reușit să reintre pe linia de plutire, însă fabrica și magazinele sale au fost închise pe perioada stării de urgență, iar personalul a fost trecut în șomaj tehnic.

În 2020, în fruntea fabricii a ajuns Călin Oancea. Activitatea a fost reluată, iar conducerea unității a găsit soluția lucrului în sistem lohn, profitând și de închiderea zonei asiatice, ceea ce a determinat firmele europene să-și relocheze producția.

În ciuda măsurilor menite să ducă la redresarea fabricii, lucrurile s-au complicat tot mai tare.

Mai mult, anul trecut, în luna martie 2021, forul județean a somat Clujana să părăsească imobilele din Piața 1 Mai. Cum societatea nu a avut unde să-și relocheze activitatea, și-a continuat producția în aceleași clădiri. Consiliul Județean însă a deschis proces de evacuare la Judecătoria Cluj-Napoca iar instanța a da câștig de cauză forului județean.

Falimentul

Cum datoriile au crescut tot mai tare, iar șanse de redresare nu existau și nici soluții pentru relocarea producției, Adunarea generală a acționarilor SC Clujana întrunită în 7 noiembrie 2022 a hotărât cu votul „pentru” al acționarului majoritar prezent (Consiliul Județean Cluj-93,4 la sută) declanșarea procedurii de faliment.

Pe rolul Tribunalului Specializat Cluj se mai derulează un proces de faliment deschis împotriva SC Clujana de către o firmă din Oradea ce deține un spațiu închiriat de societatea clujeană pentru magazin. Cum fabrica nu și-a putut plăti chiria, firma bihoreană a cerut falimentul.

Zeci de ani, fabrica de încălțăminte Clujana a fost un nume și la nivel mondial și exporta în zeci de țări în toate colțurile lumii. Acum importăm mai mulți papuci decât exportăm. Potrivit estimărilor, țara noastră aduce anual din străinătate încălțăminte de peste 900 de milioane de dolari.

Cosmin PURIȘ