Protestele din România au arătat revenirea tinerilor la politic

Osservatorio Balcani e Caucaso

Natura protestelor din România a fost în sine mai complexă şi mai amplă, deoarece a implicat întreaga societate românească. Antropologul român Vintilă MIHĂILESCU, coordonator al programului de Master în antropologie la Facultatea de Ştiinţe Politice din Bucureşti, îşi expune opinia.

“Această revoltă arată un început de revenire a tinerilor la politic şi la o conştiinţă politică. Eu, care sînt profesor la Universitate, şi întîlnesc mulţi studenţi, cred că pînă în acest moment nu se poate vorbi de o conştiinţă politică autentică din partea tinerilor. Din acest punct de vedere, această revoltă a fost importantă nu atît prin numărul de oameni care au ieşit în stradă, ci prin schimbările care se vor produce pe termen mediu şi lung”, este de părere Mihăilescu.

Profesorul român a ţinut să precizeze faptul special că protestul a fost absolut spontan şi că a mobilizat foarte multe persoane în cîteva minute, fiind o declanşare bruscă a nemulţumirilor populare ce durează de cîţiva ani. El a amintit scînteia declanşatoare, gestul preşedintelui Băsescu “care a enervat întreaga ţară”, intervenind în direct la TV faţă de un oficial admirat de toată lumea, pentru că a pus pe picioare sistemul de urgenţă, care funcţionează foarte bine şi este un model pentru întreaga Europă. Pentru cetăţeni, el reprezintă dreptul la viaţă, garanţia că, dacă ţi se întîmplă ceva, există un serviciu care funcţionează. În momentul în care preşedintele a făcut acel gest “arbitrar, excesiv şi tiranic”, în opinia lui Mihăilescu, oamenii au simţit literalmente că viaţa le este în pericol.

Solicitat să comenteze comparaţia cu protestele din 1989 şi dintre Ceauşescu şi Băsescu, Mihăilescu este de părere că este o comparaţie metaforică şi superficială, făcută în special pentru că protestele au început în Piaţa Universităţii, ca în 1989, deşi nu sînt acelaşi lucru. În primul rînd, pentru că protestele actuale au mobilizat multe persoane, dar nu întreaga ţară. În 1989, întreaga Românie s-a mobilizat, iar atunci oamenii ştiau foarte bine ce vroiau, aveau un program, au vrut să răstoarne regimul, au avut cerinţe foarte clare. Actualele proteste sînt de natură mai mult “psihologică”, nu politică, în care se exprimă nemulţumirea, dar nu se poate spune că există un program politic clar şi cerinţe politice clare.

“Şi Băsescu a avut “excese dictatoriale”, cu alte cuvinte a făcut alegeri arbitrare şi de unul singur, dar de aici pînă la a spune că trăim într-o societate ca pe vremea lui Ceauşescu, este o aberaţie. Trăim într-o societate democratică: putem vorbi liber la telefon, pe vremea lui Ceauşescu nu ar fi fost posibil. Într-o secundă ţi-ar fi bătut la uşă Securitatea”, a subliniat antropologul român.

În opinia lui Mihăilescu este o revoltă “work in progress”, nu a existat de la început o listă clară de lucruri împotriva cărora să se protesteze, ci s-a creat pe parcurs. Există şi un alt element interesant de relevat, susţine el. Se poate spune că au existat practic două revolte. Pe de o parte, există persoane de vîrstă matură, pensionari sau aproape de pensionare, care exprimă revendicări legate de pensii, de normele de austeritate şi situaţiile de sărăcie – un protest centrat asupra prezentului. Pe de altă parte, sînt grupurile de tineri, mult mai active şi mai organizate, care văd lucrurile în mod mai amplu, mai în perspectivă.

Prima cerinţă a primului grup a fost o schimbare de guvern, în timp ce pentru tineri acest punct era important, dar nu esenţial. Privind lucrurile în perspectivă, nu are niciun sens să schimbi un guvern cu altul care va face acelaşi lucru. Ceea ce doresc ei este mai degrabă o schimbare fundamentală a clasei politice şi nu doar a guvernului. O schimbare în stilul de a face politică şi nu doar a strategiei actuale. Este vorba de revendicări mai generale şi care prevăd o luptă mai lungă, consideră Mihăilescu.

Profesorul român a ţinut să sublinieze însă că atît tinerii, cît şi ceilalţi din piaţă nu au permis politicienilor să se infiltreze sub nicio formă. Unii membri ai Opoziţiei, chiar sindicate şi unele personalităţi publice, au încercat să vină în piaţă, să se declare de partea lor şi să acţioneze împreună. Au fost însă îndepărtaţi, deoarece oamenii au vrut să arate clar că nu mai au nicio încredere în politicieni.

Mihăilescu a explicat şi expresia sa “revoltă creativă”, subliniind că tinerii simt necesitatea unei comunicări politice şi de aceea cer schimbarea limbajului acestei comunicări. “S-a ajuns la un moment dat la o ruptură dramatică între populaţie şi clasa politică, am început să nu mai vorbim aceeaşi limbă, să nu ne mai înţelegem din niciun punct de vedere”, spune el.

Lucrul grav este că mesajele din partea Puterii au fost în ultima vreme tot mai des mesaje de dispreţ, un dispreţ absolut uimitor, consideră profesorul român: “Românii sînt proşti, populaţia este proastă, societatea nu ne merită, sînteţi nişte viermi, sînteţi plebei” – exprimări ale politicienilor, exemplificate de el. În momentul în care cineva care te reprezintă spune că poporul pe care îl conduce este un popor de viermi, de proşti, de leneşi, nu mai poate avea un dialog social şi politic. Lipsa de comunicare între clasa politică şi societate este o poveste veche, dar s-a accentuat rapid în ultimele luni. “De aceea vorbesc despre revoltă creativă, pentru a indica modul în care tinerii, oamenii din stradă, sînt pe cale să schimbe acest limbaj pentru a ne explica: “Noi nu mai vrem să vorbim limba voastră” “, a afirmat Mihăilescu.

Întrebarea care se pune acum este sub ce formă va continua protestul în România. “Părerea mea este că va continua ca un fel de “supraveghere”, de “watchdog”, la prima greşeală a politicienilor oamenii ar putea ieşi din nou în stradă, dar în acest moment totul este în stand-by. În opinia mea, revoltele vor continua, dar nu neapărat ca o “revoltă în stradă”, ci ca o “revoltă de stradă”, cu alte cuvinte o revoltă a societăţii, dar care nu va fi tot timpul legată de manifestaţiile din stradă. Am putea spune o revoltă “cronică” în loc de una “acută”, consideră Mihăilescu.

Profesorul român este de acord că în acest protest se află germenii unei noi mişcări sociale şi politice, în care noile generaţii ar putea asuma un rol mai activ. “Lucrul cel mai important este că se poate vorbi de o revenire a tinerilor la politic, nu neapărat la politică, ci cel puţin la politic”, precizează antropologul român.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.