Festivalul Internațional de Teatru INTERFERENȚE.10. Pofta eternă: Arlechinul contemporan în Gula / Nesaț

În penultima seară a Festivalului Internațional de Teatru Interferențe, pe 21 noiembrie, sala Teatrului Maghiar de Stat Cluj a devenit scena unei explozii de energie, ironie și fragilitate umană. Spectacolul Nesaț (Gula), o coproducție a Festivalului Temporada Alta și a Teatre Nacional de Catalunya din Barcelona, semnată de Pau Matas Nogué și Oriol Pla Solina, propune o radiografie tragicomică a unei lumi aflate într-o permanentă și compulsivă fugă după stimulare, validare și consum.

Încă din primele momente, spectacolul dezamorsează orice distanță convențională dintre scenă și sală. Oriol Pla Solina intră în dialog direct cu publicul, construind o apologie ludică și autoironică a actului teatral ce urmează să se desfășoare. Cu aerul unui mim hazliu, al unui arlechin modern sau chiar al unui Joker lucid și vulnerabil, actorul pregătește terenul pentru o convenție în care totul este permis, pentru că totul este teatru, artă și proiecție. Replica sa recurentă — „I know how to do things that I don’t know how to” — funcționează ca o cheie de lectură a întregului demers: dincolo de virtuozitatea fizică uluitoare, spectacolul mizează pe asumarea eșecului, a improvizației și a fragilității ca forme supreme de autenticitate.

Sala a râs în hohote, prinsă în plasa unui comic de situație și de expresie care amintește de școala lui Jacques Lecoq, de clovnerie și de teatrul fizic de stradă, zone în care Oriol Pla Solina s-a format încă din copilărie. Însă acest râs nu este unul confortabil, ci devine treptat vehiculul unei lucidități tăioase. Sub masca bufonului sprinten care sare de colo-colo, se eschivează și încearcă cu disperare să fie pe placul tuturor, se ascunde drama omului contemporan: frica de propria neînsemnătate. Așa cum sugerează și dramaturgia spectacolului, în spatele nevoii compulsive de a fi privit, chiar și cu prețul oferirii unei imagini deplorabile, se află încercarea de a scăpa de tăcerea și golul interior.

Din punct de vedere structural, Nesaț funcționează printr-un mecanism vertiginos de mise en abyme a identității. Oriol Pla Solina intră dintr-un rol în altul, și dintr-acela în altul, într-o succesiune amețitoare de măști, posturi și registre expresive, dar fără a se pierde pe sine; dimpotrivă, fiecare nouă metamorfoză îl aduce mai aproape de miezul său uman, obligându-ne, în același timp, să ne privim pe noi înșine în această oglindă deformatoare. Această hiper-fragmentare a sinelui reflectă perfect diagnosticul social propus de creatori: trăim într-un banchet suprastimulant, alimentat de rețelele sociale și de iluzia fericirii perpetue, unde devorăm emoții, imagini și experiențe fără a mai avea capacitatea de a le digera.

Un rol esențial în această arhitectură teatrală îl are muzica live și spațiul sonor creat de Pau Matas Nogué, completat de designul sonor al lui Damien Bazin. Compoziția muzicală nu este un simplu acompaniament, ci un partener de scenă viu, care pulsează odată cu respirația și epuizarea fizică a interpretului, amplificând tensiunea dintre euforia exterioară și vertijul interior. Scenografia semnată de Silvia Delagneau și eclerajul conceput de Ana Rovira susțin această dinamică a excesului și a golirii, transformând spațiul scenic într-un teren de joacă al iluziilor, dar și într-o cameră de rezonanță a singurătății.

La final, Nesaț rămâne în memoria spectatorilor clujeni ca o tragicomedie de o rară onestitate. Prin amestecul său de clovnerie, acrobație, muzică live și confesiune, spectacolul lui Pau Matas Nogué și Oriol Pla Solina reușește să transforme un viciu capital — lăcomia, nesațul de a avea, de a simți și de a fi văzut — într-un act de profundă empatie. Râzând de giumbușlucurile acestui arlechin neobosit, publicul ajunge să-și recunoască propriile foame și vulnerabilități, într-una dintre cele mai memorabile întâlniri ale ediției din acest an a Festivalului Interferențe.

Caseta tehnică:

  • Nesaț (Festival Temporada Alta & Teatre Nacional de Catalunya, Barcelona, Spania)

  • Conceptul și regia: Pau Matas Nogué & Oriol Pla Solina

  • Interpret: Oriol Pla Solina | Muzica live: Pau Matas Nogué

  • Consultant de dramaturgie: Jordi Oriol | Asistent de regie: Gina Aspa Miralta

  • Scenografia: Silvia Delagneau | Lumini: Ana Rovira

  • Compoziție muzicală, spațiu sonor: Pau Matas Nogué | Design sonor: Damien Bazin

  • Consilier de mișcare: Guillermo Weickert | Mișcarea: Marc Sastre | Lucru de clovnerie: Carolin Obin

  • Consilier psihologic pentru dezvoltarea dramaturgică: Berta Clavera | Lucru pe voce: Mariona Castillo | Coaching actoricesc: Martí Solé

  • Realizarea protezelor: May Effects (Pablo Perona, Lucía Solana și María Marrugat) | Realizare costume: Javier Navas și Oleg Pankin

  • Producție executivă: Andrea Cuevas și Clàudia Flores | Acompaniament artistic și producție: Clàudia Flores

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.