Prevenția între strategie, lege și comunitate: 40 de ani de la Carta de la Ottawa, marcați la UBB

O dezbatere interdisciplinară organizată în cadrul Facultății de Științe Medicale și ale Sănătății (UBBMed) a adus la aceeași masă medici, cercetători, psihologi, juriști, specialiști în știința participativă și economiști ai sănătății, pentru a evalua relevanța actuală a Cartei de la Ottawa (1986) și direcțiile noii acțiuni globale lansate de Organizația Mondială a Sănătății.

La patru decenii de la adoptarea Cartei de la Ottawa (1986), documentul fondator al Organizației Mondiale a Sănătății care a mutat accentul de pe simpla tratare a bolii pe promovarea activă a sănătății și prevenție, comunitatea academică din Cluj-Napoca a analizat modul în care aceste principii pot fi traduse în realități medicale, legislative, comunitare și economice concrete. Găzduită de Facultatea de Științe Medicale și ale Sănătății (UBBMed) din cadrul Universității Babeș-Bolyai și moderată de decanul facultății, prof. univ. dr. Manuela Banciu, masa rotundă a reunit perspective complementare despre cum poate fi construit un sistem de sănătate centrat cu adevărat pe om, ancorat în dovezi științifice riguroase și sustenabil financiar.

De la strategia națională de prevenție la rigoarea dovezilor clinice

Deschiderea dezbaterii a plasat tema promovării sănătății într-un cadru strategic național, pornind de la contribuțiile prof. univ. dr. Daniel David și ale prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, autori ai strategiei naționale recent elaborate în domeniul prevenției și al sănătății publice. Cei doi specialiști au subliniat necesitatea unei abordări integrate, în care factorii psihologici, comportamentali și nutriționali sunt articulați într-o viziune coerentă de sănătate publică, capabilă să transforme prevenția dintr-un simplu deziderat teoretic într-un pilon funcțional al sistemului medical și educațional.

Coordonatorul Centrului Național de Competențe pentru Stil de Viață Sănătos (UBBMed), prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, a atras atenția asupra fragmentării dintre strategiile naționale și inițiativele europene precum Food 2040, subliniind că sănătatea nu mai poate fi privită „doar prin fereastra spitalului”, ci printr-o abordare biomedicală-psihosocială și societală. Distingând între siguranța alimentară (să ai ce mânca) și siguranța nutrițională (să ai ce mânca bine), profesorul a pledat pentru ghiduri de alimentație bazate pe alimente, construite pozitiv în jurul componentelor vitale (alimentație, mișcare, somn) și al comportamentelor participative (autoîngrijire, implicare socială și protejarea mediului). În acest context, prof. univ. dr. Daniel David a anunțat demararea, la UBB, a unui studiu clinic randomizat complex pentru testarea „dietei carpato-danubiene” — o adaptare a dietei mediteraneene la specificul și resursele locale.

Sănătatea timpurie

 

Relevanța actuală a Cartei de la Ottawa în fața provocărilor contemporane — alimentația, îmbătrânirea populației și progresul tehnologic — a fost analizată de conf. univ. dr. Marius Ungureanu, MD, directorul Departamentului de Sănătate Publică (FSPAC – UBB), pornind de la indicatorii europeni (OECD și Comisia Europeană), care plasează România într-o zonă deficitară la capitolele mortalitate prevenibilă și evitabilă. Urmărind trei dintre direcțiile strategice ale Cartei, specialistul a evidențiat principalele vulnerabilități ale sistemului: blocajele administrative care au împiedicat operaționalizarea echipelor multidisciplinare de promovare a sănătății, nevoia de a investi constant în formarea resursei umane din asistența comunitară (asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari) și persistența unei „piramide inversate” a serviciilor medicale, în care resursele sunt direcționate preponderent spre sectorul spitalicesc curativ, în detrimentul medicinei primare și al prevenției.

„Un lucru pe care îl putem face cu toții este să colaborăm mai mult, pentru că facem atât de multe lucruri complementare fără ca măcar să știm. Mult mai multe lucruri se vor schimba într-un mod durabil dacă pornesc de jos în sus”, a subliniat conf. univ. dr. Marius Ungureanu, completat de prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, care a punctat necesitatea ca decidenții înșiși să fie competenți în înțelegerea sănătății publice, și de decanul prof. univ. dr. Manuela Banciu, care a evidențiat rolul UBBMed ca platformă de dialog între profesioniștii din domenii diferite ale sănătății.

Intervenind pe marginea structurilor instituționale, rectorul prof. univ. dr. Daniel David a avertizat că simpla alocare a unor microcompetențe fără crearea unor structuri dedicate reprezintă o risipă de resurse: „Am inventat trenuri și avioane, dar până n-am construit șine și piste de aeroport, n-am schimbat paradigmele. Fără aceste structuri multidisciplinare nu se poate”. Totodată, în dialog cu intervențiile din sală privind rolul administrației locale, rectorul a subliniat că strategia de stil de viață sănătos trebuie să coboare în comunitate prin parteneriate cu autoritățile locale și printr-o reformă administrativă care să asigure funcționalitatea reală a școlilor și a punctelor sanitare din mediul rural.

Prevenția obezității la copii și adolescenți: dovezi și acțiune în familie

Trecând de la arhitectura sistemului la intervenția timpurie, CS III dr. Andrada Mureșan, MD (UMF „Iuliu Hațieganu” / Facultatea de Științe Medicale și ale Sănătății) a prezentat datele alarmante ale prevalenței obezității pediatrice: triplată în ultimii 30 de ani, afectând astăzi 1 din 3 copii la nivel european, cu un risc de peste 50% de a persista în adolescență și de 80% de a continua la vârsta adultă, devenind cel mai frecvent factor de risc cardiovascular la copii.

Citând ghidurile recente (inclusiv ghidul Organizației Mondiale a Sănătății) și studiul european HELENA — care arată scăderea aderenței adolescenților la dieta mediteraneană sub presiunea alimentelor ultraprocesate, a marketingului agresiv, a timpului petrecut în fața ecranelor și a sedentarismului (80% dintre adolescenții de 11–15 ani nu ating nivelul recomandat de mișcare zilnică) —, dr. Andrada Mureșan a propus aplicarea Piramidei Mediteraneene pentru copii și adolescenți (2025). Aceasta integrează grupele alimentare cu 60 de minute de activitate fizică zilnică, somnul regulat fără ecrane și mesele luate împreună în familie. Pentru practica medicală și comunitară, specialista a formulat patru direcții concrete:

  1. Screening anual complet și evaluarea după modelul celor 4M (metabolic, mecanic, sănătate mintală și mediu social);
  2. Limbaj nestigmatizant și interviu motivațional centrat pe întreaga familie;
  3. Echipe multidisciplinare și conectarea școlilor și cantinelor școlare cu resursele comunității;
  4. Formarea continuă a profesioniștilor pentru combaterea prejudecăților legate de obezitate.

„Sănătatea metabolică a adultului de mâine se construiește astăzi: la masă, în familie, în curtea școlii, în cabinetele noastre. Dovezile ne spun clar că obezitatea este o boală tratabilă și tratamentul poate avea succes — rămâne doar să folosim instrumentele devreme, fără prejudecăți și împreună în familie”, a conchis dr. Andrada Mureșan.

În prelungirea acestui cadru strategic, conf. univ. dr. Vlad Toma, directorul Departamentului de Științe Biomedicale și ale Sănătății (UBBMed) și cercetător în domeniul diabetului de tip 2 și al sindromului cardio-reno-metabolic, a adus în discuție date concrete din cercetarea cardiovasculară și metabolică. Referindu-se la datele Societății Române de Cardiologie privind factorii de risc modificabili — fumatul și sedentarismul —, cercetătorul a evidențiat că abandonarea sedentarismului și adoptarea unui stil de viață activ au un impact major asupra reducerii riscului cardiovascular, depășind chiar efectul izolat al renunțării la fumat în condițiile menținerii sedentarismului.

Dincolo de aceste repere epidemiologice, conf. univ. dr. Vlad Toma a insistat asupra unei exigențe metodologice fundamentale pentru practica medicală și politicile de sănătate: distincția clară între corelațiile statistice și cauzalitățile validate clinic.

„De multe ori când mergem la prezentări medicale, când vedem tot felul de rapoarte, meta-analize, trebuie să facem o distincție foarte clară între corelații statistice — între ce au observat în acele studii oamenii — și cauzalități în realitate. Putem extrapola o corelație într-o cauzalitate, dar este o abordare uneori greșită”, a avertizat conf. univ. dr. Vlad Toma.

Când legea se oprește la ușa cabinetului: perspectiva juridică asupra prevenirii

Dacă știința identifică riscurile, cine răspunde atunci când pacientul se lovește de bariere administrative? Av. Camelia-Gabriela Iusco, cadru didactic asociat la Facultatea de Științe Medicale și ale Sănătății, a mutat analiza din laborator în viața concretă a unei familii, urmărind punctul vulnerabil în care responsabilitatea unei instituții se încheie, iar pacientul are nevoie de o altă verigă a sistemului pentru a ajunge efectiv la medicul specialist. În viziunea sa, o prevenție reală necesită un cadru legislativ construit pe trei piloni: coerență instituțională (stabilirea clară a responsabilului care urmărește trimiterea medicală și alocarea resurselor reale de intervenție), predictibilitate în fața noilor dovezi științifice și centrare autentică pe om (evaluarea condițiilor concrete de acces ale familiilor, inclusiv din mediul rural, și monitorizarea

„Pentru mine, aici se vede de fapt ce înseamnă un sistem de sănătate centrat pe om. Pentru că știința ne identifică riscul, normele legislative ne spun cine răspunde, dar ce spun eu acelei familii în final și ce aș vrea să-i transmit este acest fapt: «Copilul dumneavoastră a ajuns la consultație. La timp.»”

Știința participativă (Citizen Science): cetățeanul ca partener în producerea cunoașterii

Dimensiunea comunitară a Cartei de la Ottawa a fost aprofundată de CSI dr. Lucrina Ștefănescu (Institutul de Cercetări pentru Sustenabilitate și Managementul Dezastrelor bazat pe Calcul de Înaltă Performanță, UBB), care a delimitat știința participativă în sănătate (Citizen Science for Health) de simpla participare pasivă la studiile clinice tradiționale. În știința participativă autentică, cetățenii devin parteneri activi într-un proces de co-creare — intervenind în formularea problemelor, stabilirea întrebărilor de cercetare, interpretarea și comunicarea rezultatelor.

Cercetătoarea a ilustrat acest model prin patru proiecte europene majore (precum proiectul belgian Isala, dedicat sănătății reproductive, unde cercetătorii estimaseră 200 de participante, dar peste 6.000 de femei s-au implicat activ inclusiv în reformularea chestionarelor). Totodată, CSI dr. Lucrina Ștefănescu a anunțat constituirea Rețelei Naționale de Știință Participativă, un ecosistem inițiat de universitățile din București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara pentru a conecta mediul academic, cetățenii și autoritățile.

Economia sănătății: nu o constrângere bugetară, ci cel mai puternic aliat al prevenției

În ultima intervenție a dezbaterii, lect. univ. dr. Alexandra Purcel (Departamentul de Statistică – FSEGA și co-coordonator al Masteratului de Health Economics din cadrul UBBMed) a adus argumentul sustenabilității financiare: provocarea anului 2026 nu este doar ce trebuie să facem, ci cum alocăm resurse limitate pentru a obține cel mai mare beneficiu de sănătate pentru populație. Prin analize de tip cost-eficiență și evaluarea tehnologiilor medicale, competențe formate în cadrul Masteratului de Health Economics de la UBBMed, primul program de acest fel din România, ajuns la a treia generație de studenți și orientat tot mai mult spre digital health și inteligență artificială —, intențiile bune se transformă în politici publice sustenabile.

„Medicina ne arată ce intervenții funcționează, promovarea sănătății ne indică unde este nevoie de acțiune, iar economia sănătății face un fel de simbioză între aceste trei și vine să ne ofere instrumentele analitice prin care transformăm intențiile bune în politici publice sustenabile. (…) Ar trebui să privim economia sănătății nu ca pe o constrângere bugetară, ci ca pe cel mai puternic aliat al promovării sănătății”, a subliniat lect. univ. dr. Alexandra Purcel.

Concluzia dezbaterii a conturat astfel o ecuație completă pentru sănătatea publică contemporană: dovezile științifice riguroase, legislația orientată spre accesul real al pacientului, implicarea activă a cetățenilor și rigoarea analizei economice sunt condiții interdependente fără de care promovarea sănătății rămâne un simplu deziderat.

Mara A. MUNTEAN

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.