Cum schimbă noul Cod al Urbanismului regulile jocului în Cluj-Napoca

Într-un interviu acordat ziarului Făclia, viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, explică ce se întâmplă cu construcțiile ilegale sub regimul noului Cod al Urbanismului. El vorbește despre condițiile stricte pentru intrarea în legalitate motivele pentru care construcțiile ridicate în extravilan sau cu încălcarea regulilor PUG-ului nu vor putea fi regularizate. Totodată, viceprimarul oferă detalii privind proiectele ce vizează pasajele rutiere, Centura Metropolitană, Parcul Est și hub-ul educațional din Borhanci și clarifică situația școlilor care funcționează în spații retrocedate.

Rep: Recent a intrat în vigoare noul Cod al Urbanismului. Unul dintre motivele pentru care Primăria Cluj-Napoca a amânat de mai mult timp actualizarea Planului Urbanistic General a fost legat de apariția acestei legi. Ce se întâmplă acum în privința PUG-ului și cum trasează Codul Urbanistic dezvoltarea orașului?

Dan Tarcea: Noua lege a urbanismului nu trasează dezvoltarea urbană a orașului pentru că el nu vine să modifice și să reglementeze PUG-urile existente la nivel local. A dat un termen de 3 ani în care fiecare UAT, asta înseamnă 3.200 de UAT-uri, vor trebui să-și modifice PUG-urile. Gândiți-vă la presiunea care va fi pe ministere, astfel încât să fie capabile să avizeze 3.200 de PUG-uri, pentru că toate PUG-urile trebuie să fie actualizate din toată țara. Deci va fi o presiune extrem de mare și nu știu cine o să facă toate aceste actualizări ale PUG-urilor, că vor trebui să fie 3.200 de specialiști care să lucreze la actualizarea lor, pentru că acest termen este general.

Pe de altă parte, este foarte bine că avem noul Cod al Urbanismului; vine să reglementeze anumite lucruri, pe altele le-a încurcat destul de tare, dar înțelegem foarte clar și motivul pentru care a trebuit aprobat acest Cod al Urbanismului. Este vorba de un miliard de euro pe care statul român risca să îl piardă dacă nu avea aprobat acest Cod al Urbanismului. Deci este foarte bine că îl avem. Acum avem și un guvern care este legitim și care poate să dea ordonanțe de urgență și așteptăm cu foarte mare interes modificarea, corectarea erorilor, greșelilor care sunt în actualul Cod al Urbanismului. Legat de ceea ce urmează, o să facem și noi procedurile evidente astfel încât să putem actualiza PUG-ul și să ne încadrăm în termenele stabilite de lege.

Rep: Pentru construcțiile ilegale, Ordonanța 2 cu privire la contravenții prevedea un termen de prescripție pentru aceste construcții de trei ani, parcă. Noul Cod al Urbanismului vine cu două tipuri de prescripție, unul de 10 ani și celălalt cu un termen de 5 ani. În același timp, prevederile din Ordonanța 2 nu se mai aplică. Cum se va raporta municipalitatea la aceste construcții ilegale în noul context legislativ?

Dan Tarcea: Deci, un lucru este foarte clar: construcțiile care sunt prescrise sunt prescrise. Nu poți să retroactivezi o chestiune. Adică, dacă a fost construită în urmă cu 10 ani, nu poți să o mai duci, sau cu 7 ani și nu ai făcut nimic în direcția asta, evident că discutăm de o prescripție. Sigur că asta operează de azi înainte. Tot ce identificăm de azi înainte intră pe noua reglementare a noului Cod al Urbanismului.

Legat de intrările în legalitate, pentru că acolo este cea mai mare problemă, nu se poate intra în legalitate dacă nu sunt respectate termenele și nu sunt respectate regulile PUG-ului. Astfel încât, dacă nu este respectat procentul de ocupare a terenului, retragerile, regimul de înălțime, atunci nu poate să intre în legalitate. De asemenea, dacă trebuia să fie făcută o documentație de urbanism, respectiv PUZ sau PUD — PUD-ul nu mai există acum, dar dacă trebuia un PUD —, nu se poate intra în legalitate. Deci dacă cineva și-a făcut o casă în extravilanul municipiului Cluj-Napoca, nu poate intra în legalitate. Dacă cineva și-a făcut o casă sau alt tip de construcție în intravilan, într-o zonă de urbanizare, nu poate intra în legalitate. Dacă cineva și-a construit un imobil care nu respectă, cum am spus, regimul de înălțime, procentul de ocupare a terenului, CUT-ul, retragerile, nu poate intra în legalitate. Pot intra în legalitate toate tipurile de construcții pentru o perioadă de un an de zile de la intrarea în vigoare, de la aprobarea Codului Urbanismului, iar după aceea doar anumite tipuri de clădiri care au destinația de locuințe, care au până în 150 de metri pătrați, care sunt fără subsol. Deci sunt niște chestiuni foarte clar stabilite în Codul Urbanismului: cine poate să intre în legalitate și cum se face intrarea în legalitate.

Rep: Aveți o evidență la Cluj cu construcții ilegale, câte ar fi în acest caz?

Dan Tarcea: Nu știu să vă spun, că nu am făcut analiza asta, nici nu este treaba noastră să facem treaba asta; este treaba proprietarilor să-și facă analiza și să vină cu documente pentru autorizația de regularizare, că așa se cheamă, să vină și să constatăm dacă sunt îndeplinite sau nu condițiile.

Rep: Cine are prerogative să constate aceste nereguli? Pe noua lege avea dreptul Poliția Locală.

Dan Tarcea: La fel, Poliția Locală, prin serviciul de urbanism din cadrul Poliției Locale, și Inspectoratul de Stat în Construcții.

Rep: Municipalitatea a lansat un adevărat program de construire de pasaje supraterane și subterane. Aveți pe Bulevardul Muncii la intersecția cu Oașului, ați avut în Mărăști și aveți și la Tăietura Turcului, acel pasaj care, de fapt, e proiectul făcut de dumneavoastră, dar preluat de către CFR. În ce fază se află toate aceste obiective?

Dan Tarcea: Și haideți să le luăm pe rând, să le luăm pe rând, să începem cu pasajul de la Oașului – Bulevardul Muncii. Suntem în etapa de licitație, în etapa de evaluare a licitației. Estimarea mea este că până la sfârșitul acestui an vom avea declarat câștigătorul acestei licitații, iar în funcție de contestații sau necontestații vom putea semna sau nu contractul. În momentul în care vor fi finalizate toate procedurile, vom putea semna contractul. Suntem într-o fază extrem de avansată cu acest pasaj. Este un pasaj de mari dimensiuni: 440 de metri are toată lungimea acestui pasaj, la care undeva la 160 de metri este doar partea strictă de pasaj, celelalte sunt rampe. Avem acolo contract de finanțare din fonduri europene, 15 milioane de euro, iar diferența de 10 milioane de euro vine de la bugetul local. Deci suntem, să spun așa, pe punctul final de evaluare a acestei licitații.

La podul de pe strada Fabricii de Zahăr se lucrează și va fi gata până la sfârșitul anului 2027.

La pasajul de la Tăietura Turcului, la care studiul de fezabilitate a fost realizat de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca, noi am dat acest pasaj și l-am inclus, pentru a putea face și economii la bugetul local, pentru că și acolo discutăm de câteva zeci de milioane de euro, și l-am inclus în proiectul de electrificare a căii ferate Cluj-Napoca – Episcopia Bihor. Acolo cei de la CFR mai au de obținut două avize: un aviz de la Gaz și un aviz de la Electrica. Sunt cele două avize pentru relocare de utilități. Avizele de la Compania de Apă, de la Transelectrica și de la celelalte utilități au fost deja obținute. Discutăm acolo de un spațiu destul de strâmt, pentru că acum 30 de ani când au fost, sau 40 de ani când au fost făcute utilitățile și introduse utilitățile, au avut unele reguli, or astăzi aceste reguli sunt diferite și pur și simplu nu încap în ampriza pe care o avem, cu toate că ne-am dus și cu componenta de exproprieri. Suntem în dialog deschis cu cei de la CFR, astfel încât să putem avansa cât de repede și pe acest obiectiv. Nu pot încă să vă dau niciun fel de termen până în momentul în care vom avea și aceste două avize, pentru că deja discutăm din februarie de problema de relocare de utilități, o componentă extrem, extrem de dificilă aici și la Cluj, pentru că discutăm de niște spații extrem de înguste și discutăm de utilități de mari dimensiuni.

De asemenea, mai este încă un pasaj licitat de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj. Este vorba de pasajul care merge de pe Calea Baciului spre Corneliu Coposu, acolo unde este sensul giratoriu; licitația este făcută, nu are deocamdată finanțare, cei de la DRDP se ocupă de obținerea acestei finanțări, astfel încât să poată să înceapă lucrările și acolo.

De asemenea, mai avem încă un pasaj pe sub calea ferată. Este vorba de pasajul de la strada Fabricii de Zahăr și este prins pe proiectul trenului metropolitan. Și acel pasaj va fi realizat, se lucrează și acolo la procedurile de proiectare deja, pentru că acolo avem licitația încheiată. Va mai fi încă un pasaj care va lega Gara Someșeni de aeroport, un pasaj și acolo; acela va fi pietonal, dar va fi destul de lung, astfel încât să existe o conexiune mult mai bună între cele două zone.

Rep: Probabil unul dintre cele mai importante ar fi pasajul de la Muncii, având în vedere că urmează să fie finalizat acel obiectiv comercial important, mall-ul de la fosta fabrică Carbochim.

Dan Tarcea: Nu are legătură pasajul de la Muncii cu acest loc.

Rep: Nu are legătură, dar având în vedere că e în proximitate, cu siguranță va influența

Dan Tarcea: Este destul de departe. Eu spun că nu are niciun fel de legătură construcția mall-ului cu acest pasaj, pentru că discutăm de obiective diferite și toate studiile de trafic arată că nu pe acolo va fi traficul. Traficul va fi prin altă parte. Astăzi se desfășoară traficul destul de greu pe acolo pentru că sunt foarte multe mașini care vin din zona Chinteniului, de asemenea din zona Dej, Gherla, Apahida, care vin pe Bulevardul Muncii și merg spre Oașului. Deci este o zonă deja aglomerată și discutăm și acolo de o zonă care este complexă. Acolo discutăm de o intersecție de multe străzi care nu sunt în cruce, sunt cumva în Y. Discutăm acolo de o conductă de mari dimensiuni de apă, de aducțiune, care alimentează Dej-Gherla și discutăm acolo de linia de tramvai. Deci avem niște constrângeri acolo. Este un obiectiv greu, este un obiectiv care trebuie să fie realizat sub trafic. Probabil că vor fi anumite momente în care va fi restricționat traficul. Căutăm și variante alternative pentru cei care vin din zona Chinteniului, astfel încât să poată să vină alternativ pe strada Odobești și să nu mai intre pe perioada în care vom fi absolut nevoiți să restricționăm traficul în zonă.

Rep: Sunt în derulare licitațiile pentru Centura Metropolitană. Teoretic, la sfârșitul anului ar trebui să se desemneze câștigătorii. Există riscul să se amâne aceste termene sau, într-adevăr, vor fi ști în perioada imediat următoare cine va executa loturile?

Dan Tarcea: Depinde. Obiectivul nostru este ca să desemnăm constructorul cât mai repede posibil, dar depinde. De ce depinde? Depinde cum ne răspund la clarificări, pentru că noi avem obligația să le trimitem clarificări dacă constatăm că oferta nu este suficient de clară, să le solicităm clarificări și ei trebuie să ne răspundă la clarificări. Ori dacă ei nu ne răspund la clarificări într-un termen rezonabil sau ne răspund la clarificări, dar nu sunt complete, eu trebuie să cer clarificări, pentru că nu pot să îl descalific dacă nu m-am lămurit și acolo. Toate aceste clarificări au rolul de a-ți fi mai ușor în momentul în care derulezi contractul, pentru că ai clarificat încă de la etapa aceasta de licitație toate elementele, îi spun care sunt condițiile tehnice, care sunt condițiile financiare, de ce ai gândit acolo sub această formă condiția tehnică, dincolo de ce ai făcut așa. Estimarea mea, în schimb, este că până la sfârșitul acestui an vom avea cel puțin la un lot de centură desemnat câștigătorul. Acolo unde este un singur ofertant, lucrurile, să spun așa, sunt mai ușor de gestionat. Unde sunt șase, șapte ofertanți, trebuie să ai răbdare și să primești de la toți cei șase, șapte. Obiectivul nostru nu este să amânăm, obiectivul nostru este să adjudecăm într-un mod corect, verificând toate documentele.

Rep: Unul dintre cele mai mari obiective pe care le-a realizat Primăria Cluj-Napoca în ultimii ani a fost hub-ul educațional, dar și sportiv, pot să-i zic așa, din Borhanci. Urma ca în perioada aceasta să fie inaugurat sau dat în folosință bazinul de înot. În ce fază sunteți?

Dan Tarcea: Acolo este o investiție extrem de serioasă, extrem de mare. Discutăm de aproximativ 100 de milioane de euro. Până în acest moment am finalizat creșa. Această creșă va fi dată în folosință în luna decembrie. Este finalizată inclusiv partea de infrastructură rutieră. La partea de grădiniță, lucrurile sunt oarecum etapizate, pentru că noi am încercat din aceste obiective să obținem cât mai mulți bani europeni, fonduri guvernamentale, astfel încât să nu cheltuim banii clujenilor și acești bani să-i putem folosi spre alte obiective. Acolo lucrurile sunt etapizate. Nu va fi gata până la sfârșitul anului, doar undeva, estimarea mea este că undeva în a treia parte a anului, al treilea trimestru al anului 2027, va fi gata grădinița. La școală suntem finalizați cu lucrările, urmează procedura de recepție. Liceul este gata cu procedura de recepție încheiată și calea de acces până la aceste obiective este realizată.

De asemenea, în acest moment se lucrează la cea de-a treia parte a drumului de acces spre bazinul de înot. Acolo discutăm de o investiție mare, undeva la peste 130–150 de milioane de lei, pentru că a fost nevoie de lucrări ample de consolidare și gândiți-vă că totuși am construit pe partea bună a dealului, pe partea în care experții ne-au spus că se poate construi, și cu toate astea a trebuit să facem lucrări de consolidare. Inclusiv lucrările acestui obiectiv, la bazin, sunt aproape finalizate. Mai sunt doar chestiuni mici de făcut la componentele de bazin, alimentarea și utilitățile plus componenta de acces. Deci anul viitor va fi gata și acest obiectiv. Pentru că din momentul în care este gata, până când să intre în circuit, mai sunt de făcut niște operațiuni: trebuie să obții avizele de la ISU, trebuie să-i faci procedura de recepție, trebuie să întabulezi clădirea — mă rog, sunt invers: recepția, întabularea, ISU, autorizațiile de funcționare —, ori nu poți să-i dai drumul până când nu ai toate aceste autorizații de funcționare, la fel cum a fost și la școală. Pentru că școala s-a terminat undeva prin luna august, a fost gata școala, liceul mă refer, și ca să poți face toate etapele ARACIP să-ți aprobe cineva posturi, sunt proceduri de durată. De aceea, doar din anul școlar 2027–2028, vor fi gata atât școala, cât și liceul și va putea să intre în circuitul școlar.

Rep: Tot legat de școală, sunt mai multe unități de învățământ în zona centrală pentru care primăria plătește chirie destul de substanțială pentru acele spații pe care le folosesc. A apărut această problemă în urma retrocedărilor. Aveți în plan să găsiți, știu eu, alte soluții pentru aceste unități de învățământ, astfel încât să nu mai plătiți chirii?

Dan Tarcea: Dar nu e o problemă că plătești chirie, pentru că și întreținerea unei școli și investiția într-o școală tot înseamnă niște costuri foarte mari. Acolo sunt niște unități de învățământ care sunt funcționale. Chiriile sunt rezonabile pentru că sunt stabilite și sunt încă stabilite prin legislație. Evident, noi avem mai multe școli în construcție. Am spus că în Borhanci sunt școală și liceu, școala din Bună Ziua, deja se lucrează la ea, avem deja un avans undeva la 8% la școala din cartierul Bună Ziua, deci practic oferim alternative viabile pentru cei care vor să-și aducă copiii la școlile din Cluj-Napoca. În plus de asta, am crescut constant în ultimii ani numărul de locuri în școli. Deci, practic, din cele 2.900, aproape 3.000 de clase, undeva sub 80 merg în două schimburi. Oricum, cu toate aceste obiective pe care noi le facem vom elimina foarte mult aceste probleme.

Rep: Și ultima întrebare e legată de zona verde, spații verzi, parcuri și coridoarele verzi. Ați pus mare accent, ați făcut numeroase dezbateri pe aceste teme. Care e situația pentru realizarea acestei strategii pe componenta verde, care se pliază perfect pe acel obiectiv „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030” în care a intrat și Primăria Cluj-Napoca?

Dan Tarcea: Nu doar că am făcut dezbateri, am și realizat obiective importante în această zonă și aș vrea să reamintesc câteva. Discutăm o dată de malul Someșului, discutăm de Parcul Armătura, discutăm de Parcul Zorilor, discutăm de Parcul Farmec, discutăm de Parcul Feroviarilor, adică de niște obiective care sunt deja realizate și care sunt redate publicului. Deja avem și pentru Parcul Est o amenajare de 10 hectare de teren. Acolo avem deja desemnat câștigătorul. Așteptăm să vedem dacă vor fi contestații. Dacă nu vor fi contestații, vom putea semna contractul și vom putea să mergem mai departe. Dacă bine rețin, cred că au fost 9 ofertanți acolo. Săptămâna trecută a fost declarat câștigătorul. Așteptăm termenele să vedem care sunt celelalte etape. Deci ne preocupă foarte tare tot ceea ce înseamnă spațiile verzi și legătura orașului cu spațiile verzi. Sigur, avem câteva obiective la care, din păcate, în acest moment nu avem finanțare. Este vorba de Parcul Bună Ziua, este vorba de Cetățuie, dacă discutăm de amenajarea unui spațiu verde, pentru că nu sunt încă call-uri de finanțare pentru aceste obiective. În momentul în care vor fi call-uri de finanțare, vom fi pregătiți astfel încât să putem accesa și să rezolvăm și aceste probleme.

Interviu Realizat de Cosmin PURIȘ