Victor Babeș: Rădăcinile excelenței la UBB Cluj

Personalitatea savantului Victor Babeș a fost evocată luni, 19 octombrie 2026, la 100 de ani de la moartea acestuia (19 octombrie 1926), în cadrul Ședinței Senatului Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB). Prezentarea personalității savantului a fost susținută, la invitația rectorului UBB, prof. univ. dr. Daniel David, și a președintelui Senatului UBB, prof. univ. dr. Florin Streteanu, de prof. univ. dr. Horia Banciu, cadru didactic al Departamentului de Biologie moleculară și Biotehnologie din cadrul Facultății  de Biologie și Geologie a UBB, anunță reprezentanții UBB.

Victor Babeș s-a născut la Viena, unde și-a obținut și doctoratul în medicină (1878), activând apoi ca profesor la Budapesta (cu stagii de cercetare în marile centre europene din Franța și Germania). Ulterior, în anul 1887, a fost invitat în țară, unde devine profesor titular al Catedrei de anatomie patologică și bacteriologie din cadrul Facultății de Medicină a Universității din București și înființează în același an la nivel național Institutul de Patologie și Bacteriologie (care îi poartă astăzi numele). Este considerat unul dintre fondatorii microbiologiei la nivel internațional (scriind unul dintre primele tratate în domeniu), fondatorul școlii românești de microbiologie, cu descoperiri inovative în medicină, membru și vicepreședinte al Academiei Române, fiind și unul dintre nominalizații români la Premiul Nobel.

Între 1919-1920 devine profesor de anatomie patologică la Universitatea din Cluj, unde contribuie la înființarea Facultății de Medicină a Universității din Cluj. 

În anul 1948, Universitatea Regele Ferdinand I este redenumită Universitatea Victor Babeș. Numele luate în discuție în ședința Senatului Universității (din 10 ianuarie 1948) pentru redenumirea universității au fost în principal (cele propuse de rectorul de atunci, în această ordine) Emil Racoviță, Victor Babeș și Nicolae Bălcescu, alături de care au mai apărut pe parcursul discuției numele lui Gheorghe Lazăr și al lui Simion Bărnuțiu. În final, pentru a reflecta contribuția majoră a universității în domeniul medicinei și al sănătății a fost ales numele Victor Babeș pentru universitate, Emil Racoviță pentru Institutul de Speologie fondat de acesta și Nicolae Bălcescu pentru Colegiul Academic (anterior Colegiul Regele Carol al II-lea).

Potrivit acelorași surse, referindu-se la moștenirea academică a savantului Victor Babeș și la continuitatea acestei tradiții în cadrul UBB, rectorul prof. univ. dr. Daniel David a declarat: „Nu cred că putem onora mai frumos memoria acestui savant al țării și al lumii, decât prin funcționarea din acest an, în cadrul Facultății de Științe Medicale și ale Sănătății din UBB, a domeniilor „sănătate” și „medicină”, domenii pentru care el a venit, la vârsta de 65 de ani, din București în Cluj, ca să le asigure continuitatea în Universitatea noastră (noua universitate românească de atunci, formată prin transformarea universității maghiare). Reforma comunistă din 1948 a separat apoi aceste domenii de Universitatea noastră, dar numele „Babeș” a rămas în timp ca o ancoră care ne-a obligat la reparația istorică, prin care ne încadrăm nu doar într-o tradiție academică, ci și în normalitate academică a vremurilor noastre.”.