Decernarea Premiilor Revistei „Apostrof” la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a găzduit vineri festivitatea de decernare a premiilor revistei Apostrof. Evenimentul a reunit scriitori, critici literari și universitari clujeni pentru a marca continuitatea unei tradiții critice inițiate de Cercul Literar de la Sibiu și continuată prin mișcarea Echinox.

În deschiderea evenimentului, scriitoarea Marta Petreu a reamintit că premiile revistei Apostrof se înscriu într-o filiație culturală de prestigiu: ele continuă tradiția Echinoxului, conectată la rândul ei de Cercul Literar de la Sibiu și, prin acesta, de reperele critice fundamentale create de E. Lovinescu și Titu Maiorescu. Fondatorii și susținătorii revistei au conceput-o nu doar ca pe un fenomen post-echinoxist, ci și ca pe un continuator al direcției critice maioresciene și post-maioresciene din cultura română.

Marta Petreu a subliniat misiunea fundamentală a publicației încă de la înființarea sa în primăvara anului 1990 (la inițiativa sa și sub patronajul inițial al Uniunii Scriitorilor): „Am vrut să aducem în spațiul public, în locul miturilor autohtone neadevărate, conștiința de sine critică a culturii noastre. Cultura noastră, ca să existe, să supraviețuiască și să intre în istoria culturii europene, are nevoie de conștiința critică de sine.”

Premiile revistei Apostrof poartă numele membrilor Cercului Literar de la Sibiu, aducându-le un omagiu continuu. Alături de Echinox, Cercul Literar atestă că rolul fundamental al unei universități depășește simpla formare profesională, având misiunea de a crea cultură națională. Completând tabloul istoric, istoricul și criticul literar Ion Vartic a evocat întâlnirile dintre cerchiști și generațiile mai noi de creatori, subliniind puntea intelectuală realizată prin aceste distincții. Laureații și distincțiile ediției 2026

1. Premiul „I. Negoițescu”

• Laureată: Mirela Nagâț, pentru monografia „Radu Stanca. Opera trăită” (Editura Universității din București, 2026).
• Motivație: „Minuțios documentată, sistematică și clară, cercetarea Mirelei Nagâț reconstituie exemplar biografia evenimențială și sufletească a scriitorului și regizorului Radu Stanca, liderul necontestat al Cercului Literar.” (Marta Petreu)

Marta Petreu a evidențiat caracterul excepțional și riguros al lucrării. „I se face dreptate primului lider al Cercului, Radu Stanca, un autor care, din cauza condițiilor istorice vitrege și a morții timpurii, a fost privat mult timp de cel de-al doilea termen al creației: receptarea”, a punctat Marta Petreu.

Autoarea însăși, Mirela Nagâț, a împărtășit publicului detalii din cercetarea sa doctorală. Aceasta a evocat documentele inedite descoperite în arhivele de familie (inclusiv scrisorile și telegramele dramatice dintre mama lui Doti Stanca și fiica sa, din anii ’50), care atestă lipsa acută de medicamente și contextul dificil al ultimilor ani din viața marelui poet și regizor.

2. Premiul „Cornel Regman”

• Laureată: Alice Valeria Micu, pentru volumul bilingv de versuri „Pseudofabulă cu adevăr / Az igazság álmeséje” (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2026).
• Motivație: „Volumul lui Alice Valeria Micu trasează, în proză lirică și în imagini compacte, fragmentare, chipurile adevărului: un adevăr uzat în viața publică, distorsionat de mass-media, redus la tăcere de putere și totuși revenind iar și iar.” (Lorand Pethő)

Despre latura estetică a volumului a vorbit redactorul Ion Vartic, arătând că poemele scurte și incisive aduc o directețe aforistică, dură și o tentă brechtiană. Redactorul Ștefan Melancu a subliniat la rândul său emoția continuității generaționale dintre spiritul echinoxist de odinioară și cel din redacția Apostrof de astăzi.

3. Premiul „Nicolae Balotă”

• Laureat: Vasile George Dâncu, pentru conceperea și coordonarea întregii activități a Editurii Școala Ardeleană din Cluj-Napoca.
• Motivație: Recunoașterea serviciilor deosebite aduse culturii române prin colecții fundamentale precum Panteon românesc (ediţii de patrimoniu), Echinox, Vertical, Şcoala Ardeleană de antropologie, critică şi istorie literară, proză, poezie, filosofie, istorie, sociologie, publicistică, ştiinţe politice etc.

În cadrul festivității, editorul și criticul Radu Constantinescu a subliniat dăruirea specială a laureatului:

„Domnul V. G. Dâncu nu naște numai cartea, ci se gândește și la destinul ei ulterior, o urmărește constant. Nu îi e indiferent destinul cărților. Am susținut cu tărie această alegere.”

La rândul său, Vasile George Dâncu a evocat spiritul de rigoare al Editurii Școala Ardeleană, făcând o reverență în fața marilor mentori editoriali clujeni și remarcând rolul viu al publicațiilor clujene în păstrarea identității culturale raționale și critice.

Evenimentul desfășurat la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a reconfirmat statutul revistei Apostrof de veritabil laborator de idei și reper al vieții culturale naționale. Prin dosarele tematice, editura proprie (unde au apărut peste 150 de titluri de referință) și recuperarea constantă a marilor scriitori din diasporă și din patrimoniul interzis în perioada comunistă, Apostrof rămâne o citadelă a libertății de gândire și a valorii estetice neafectate de conjuncturi.

Mara A. MUNTEAN