Putin nefrecventabil. Extrema-dreaptă franceză condamnă acţiunile „ostile” ale Rusiei

AFP

Rusia nu poate „spera să dicteze direct sau indirect politica” Franţei prin „intimidare, ameninţări, destabilizare sau presiune psihologică”, au afirmat sâmbătă cei doi lideri ai extremei-drepte franceze, Marine Le Pen şi Jordan Bardella, care au condamnat acţiunile „ostile” ale Rusiei.

„Nicio provocare, nicio operaţiune clandestină şi nicio acţiune destabilizatoare nu vor putea să determine Franţa să înlesnească atingerea de către Rusia a obiectivelor sale de război în Ucraina”, mai afirmă cei doi politicieni francezi naţionalişti, care s-au exprimat astfel într-un comunicat după o întâlnire la Palatul Elysee, unde preşedintele Emmanuel Macron a invitat liderii partidelor politice franceze la o discuţie despre crizele geopolitice cu care se confruntă Franţa.
Tonul declaraţiei celor doi lideri ai extremei-drepte franceze surprinde prin fermitate, după ce Marine Le Pen şi Jordan Bardella au fost adesea acuzaţi de adversarii lor politici proeuropeni că ar avea o abordare conciliantă faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.

Vicepreşedintele partidului francez de extremă-dreapta Adunarea Naţională (RN), Louis Aliot, a atras şi el critici după ce a cerut la începutul lunii să se „închidă robinetul” ajutorului către Ucraina.

Referindu-se la această afirmaţie, Le Pen şi Bardella menţionează în acelaşi text difuzat sâmbătă că dezbaterea democratică trebuie să se desfăşoare în jurul „nivelului sprijinului financiar acordat Ucrainei şi condiţiile acestui sprijin”. „Aceste dezbateri sunt legitime. Presiunile externe nu sunt”, adaugă ei.

Declaraţia lor condamnă „ferm” şi decizia Rusiei de a prelua controlul asupra activelor unor companii europene care încă operează în Rusia, precum Nestle, Auchan şi Lemana Pro (fosta Leroy Merlin), decizie pe care o descriu drept un „act ostil” care „aduce atingere directă intereselor şi drepturilor companiilor noastre”.

Conform unui decret semnat joi de Putin, aceste active au fost transferate în „administrarea temporară” a unei singure companii, decizie motivată de Kremlin cu argumentul că este vorba despre active care aparţin unor ţări „neprietenoase” faţă de Rusia.

După ce Franţa a cerut vineri Rusiei să revină asupra acestei decizii, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a remarcat sâmbătă că Europa înţelege doar limbajul forţei.
Astăzi, „la fel ca acum o sută de ani, ticăloşii europeni nu înţeleg decât forţa brutală”, a scris Medvedev pe Telegram. „Ei duc un război direct împotriva Rusiei, furnizând inamicului nostru tot ce pot”, inclusiv rachete, dar „ei spun să nu ne atingem de Nestle, Auchan etc., care le aduc venituri importante”, a adăugat fostul preşedinte rus.

El consideră că Statele Unite – unde preşedintele Donald Trump a promulgat vineri o lege care impune noi sancţiuni Rusiei şi permite sancţiuni americane secundare împotriva ţărilor care cumpără petrol şi gaz din Rusia – trebuie tratate de Moscova în acelaşi mod ca ţările europene.

„Cei care sunt de cealaltă parte a oceanului nu înţeleg, nici ei, decât limbajul descurajării militare directe”, continuă Dmitri Medvedev. Aşadar, sugerează el, acesta este limbajul în care „trebuie să răspundem josniciilor rusofobe, precum legea teroristului decedat Graham”, referire la respectiva lege promulgată de Trump, care a fost iniţiată de senatorul republican, Lindsey Graham, decedat în iulie.

Lindsey Graham s-a numărat printre politicienii americani cei mai înverşunaţi susţinători ai Ucrainei şi critici ai Rusiei. La o întâlnire la Kiev în 2023 cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, el a spus că ajutorul militar oferit Ucrainei de SUA este cel mai bun mod în care Washingtonul a cheltuit vreodată bani şi că „ruşii mor”.