Declinul democratic al Americii devine problema Europei

Politico

„Orice se întâmplă în SUA are repercusiuni globale”, spune Kevin Casas-Zamora

Derapajul democratic din Washington afectează regulile internaționale și alianțele care stau la baza securității Europei, sporind în același timp riscul de conflict la nivel mondial, potrivit unui nou raport.

Slăbirea mecanismelor de control și a normelor în Statele Unite pune presiune asupra alianțelor și regulilor internaționale pe care se bazează restul lumii, oferind totodată guvernelor indicii pentru a ataca instituțiile din propriile țări, potrivit unui nou raport al Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală.

„Orice se întâmplă în SUA are repercusiuni globale și cred că aceasta este una dintre marile povești care se desfășoară în lumea de astăzi”, a declarat într-un interviu secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora.

Comparând 2025 cu 2020, IDEA a înregistrat șapte scăderi semnificative statistic ale performanței democratice a SUA, inclusiv în ceea ce privește independența justiției, accesul la justiție, eficiența parlamentului, libertatea presei și libertatea de exprimare. Aproape jumătate dintre cei 30 de indicatori pe care îi folosește pentru a măsura democrația americană au coborât la cele mai scăzute niveluri din 1975.

Eroziunea are loc pe fondul unei polarizări profunde. O analiză a Lowy Institute din iulie a descris politica SUA ca fiind tot mai tribalizată, cu tabere rivale care se percep reciproc drept amenințări și care scuză comportamentul antidemocratic atunci când le convine.

Raportul afirmă că președintele SUA, Donald Trump, a acumulat rapid putere în ramura executivă în 2025 și că consecințele au fost „de amploare, subminând statul de drept pe plan intern și internațional și punând la încercare alianțe de lungă durată și cooperarea multilaterală.”

Această evaluare are și un context concret de politică publică. Un ordin executiv din februarie 2025 le-a cerut oficialilor care pun în aplicare politica externă a SUA să acționeze sub autoritatea președintelui și a avertizat că nepunerea în aplicare a politicii sale ar putea duce la sancțiuni profesionale.

Casas-Zamora a explicat că efectul de propagare era evident în modul în care guvernele justifică atacurile asupra instituțiilor democratice și societății civile. „Ceea ce vedem este că toate țările preiau indicii din ceea ce s-a întâmplat în SUA în trecutul recent. Vedem acest lucru în cazuri foarte concrete”, a spus el.

„Multe dintre argumentele folosite în SUA atunci când USAID a fost închisă au fost folosite ulterior în Serbia, de exemplu, pentru a restrânge activitatea organizațiilor societății civile considerate indezirabile de către guvern”, a spus el.

Consecințele asupra securității globale

Declinul SUA face parte dintr-o recesiune democratică mai amplă.

În 2025, 98 din 173 de țări — 57 la sută — au înregistrat un declin în cel puțin un factor democratic pe parcursul a cinci ani, potrivit raportului, în timp ce doar 55 au înregistrat îmbunătățiri. A fost al 11-lea an consecutiv în care mai multe țări și-au văzut performanța democratică deteriorându-se decât îmbunătățindu-se. SUA nu reprezintă un caz izolat, dar dimensiunea și influența sa fac ca declinul său să fie deosebit de important.

Avertismentul central al IDEA este că eroziunea democratică reprezintă și o problemă de securitate. În 2025, lumea a înregistrat 65 de conflicte violente, cel mai mare număr din 1946, inclusiv un număr record de opt conflicte între țări. Raportul afirmă că sistemele politice hibride, în care există proceduri democratice, dar competiția politică și drepturile executorii sunt slabe, au fost implicate în conflicte mai frecvent decât sistemele complet autoritare sau democrațiile care funcționează bine. „Democrațiile cu performanțe scăzute sunt cele care se află în această situație cu adevărat dificilă, în care condițiile pentru conflict sunt mai probabile”, a spus Casas-Zamora.

Casas-Zamora a indicat Rusia drept un exemplu concret. „Trebuie să cred că o Rusie pe deplin democratică, cu mecanisme de control și echilibru, cu libertatea presei, cu organizații ale societății civilecapabile să se organizeze și să tragă la răspundere oficialii publici, nu ar fi invadat Ucraina. Este pur și simplu evident”, a adăugat el.

Europa continuă să conducă în clasamentele democrației, dar a înregistrat 77 de scăderi față de 42 de progrese între 2020 și 2025. Libertățile civile, accesul la justiție și alegerile credibile s-au numărat printre domeniile aflate sub cea mai mare presiune.

Germania a oferit o nouă ilustrare a acestei tensiuni la începutul acestei luni, când partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania a obținut 43,8 la sută din voturi în Saxonia-Anhalt, mai mult decât dublându-și rezultatul din 2021. CDU a cancelarului Friedrich Merz a coborât la 17,2 la sută, cel mai slab rezultat al său din istorie în landul estic, lăsând partidele tradiționale să caute explicații pentru ascensiunea AfD și să o împiedice să ajungă la putere.

Casas-Zamora a spus că atractivitatea partidelor populist-autoritariste nu poate fi redusă la ostilitatea față de democrație. „Indiferent dacă vă plac sau nu partidele și liderii și discursurile populist-autoritariste, ele sunt un simptom al ceva. Sunt un simptom al faptului că al naibii de mulți oameni nu simt că sunt reprezentați.” Alegătorilor le-ar putea păsa mai mult de frontiere sigure, cartiere mai sigure și echitate decât de argumentele procedurale despre instituțiile democratice.

Răspunsul, a spus el, este să tratăm reziliența democratică drept o problemă de securitate: „Protejarea democrației trebuie să fie în centrul agendelor de securitate și nu ca o notă de subsol.”

HINT

„Multe dintre argumentele folosite în SUA atunci când USAID a fost închisă au fost folosite ulterior în Serbia, de exemplu, pentru a restrânge activitatea organizațiilor societății civile considerate indezirabile de către guvern”, Kevin Casas-Zamora

AUTOR

Dr. Kevin Casas-Zamora este Secretarul General al Institutului Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA), o organizație interguvernamentală cu sediul la Stockholm, al cărei mandat este de a promova democrația, din august 2019. De asemenea, este cercetător principal la Inter-American Dialogue, un centru de cercetare în domeniul politicilor publice din Washington, D.C.