Economia Clujului, umbrită de deficitul comercial și frânarea industriei 

Datele economice prezentate de Direcția Județeană de Statistică a Județului Cluj arată că în primul semestru din 2026 s-a înregistrat o creștere a comerțului exterior și a salariilor peste media națională. În schimb,în luna iunie 2026 producţia industrială a scăzut cu 3,3% faţă de aceeaşi lună din anul 2025. 

Conform datelor oficiale, activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj, în perioada 1.01-31.05.2026 s-a concentrat în realizarea unui volum de export în valoare 1390,8 mil. euro şi a unor importuri care însumează 2135,4 mil. euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, exportul a crescut cu 11%, iar importul cu 9,9%. Printre  produsele livrate la export se numărăr maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată; produse din fontă, fier sau din oţel; instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură şi de control; cauciuc şi articole din cauciuc; perle naturale sau de cultura, pietre pretioase sau semipretioase, metale pretioase, metale placate sau suflate cu metale pretioase si obiecte din acestea, bijuterii de fantezie, monede; mobilă, mobilier medico-chirurgical, articole de pat şi similare; materiale plastice şi articole din material plastic; hârtie şi carton, articole din pastă de celuloză, din hârtie sau carton; preparate pe bază de cereale, de făină, de amidon, de fecule sau de lapte, produse de patiserie; fontă, fier, oțel; obiecte din piele, articole de curelărie sau de șelărie, articole de voiaj; îmbrăcăminte și accesori de îmbrăcăminte; încălțăminte, ghetre și articole similare, parți ale acestor articole. 

Importuri de două ori mai mare decât exporturile

Au fost importate în cantităţi mari maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; combustibil, uleiuri minerale şi produse rezultate din distilare; vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată; materiale plastice şi articole din plastic; produse din fontă, fier şi oţel; instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice; produse farmaceutice; hârtie sau din carton; cauciuc şi articole din cauciuc; produse diverse ale industriei chimice; fontă, fier şi oţel; îmbrăcăminte și accesorii de îmbracăminte; perle naturale sau de cultura, pietre pretioase sau semipretioase, metale pretioase, metale placate sau suflate cu metale pretioase si obiecte din acestea, bijuterii de fantezie, monede; aluminiu și articole din aluminiu; mobilă, mobilier medico-chirurgical, articole de pat şi similare. 

Turismul

În perioada 1.06 – 30.06.2026 unităţile de turism în funcţiune cu minim 10 locuri-pat, au oferit turiştilor 6462 camere cu 13400 locuri. 

În perioada 1.01 – 30.06.2026 au fost cazaţi 299683 turişti, din care 70190 turişti străini (reprezentând 23,4% din totalul turiştilor). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, numărul turiştilor străini a crescut cu 6,7%. Cei mai mulţi turişti străini provin din: Ungaria (9924), Germania (8513), Italia (5268), SUA (4323), Franţa (4014), Regatul Unit (3889). Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna iunie 2026 a fost de 28,9%, cu 1,8 puncte procentuale mai mic faţă de luna iunie 2025. 

În luna iulie 2026, rata inflaţiei, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum , pe ansamblu, a crescut cu 4,37% comparativ cu luna decembrie 2025 (s-au înregistrat creşteri la mărfurile alimentare de 2,43%, la mărfurile nealimentare de 4,21% şi la servicii de 7,69%). Comparativ cu luna iunie 2026, s-a înregistrat o creștere a preţurilor cu 0,58%, (s-au înregistrat creșteri la mărfurile nealimentare de 0,98%, la servicii de 1,01%, iar la mărfurile alimentare o scădere de 0,29%). 

Cele mai importante modificări de preţuri, în luna iulie 2026, faţă de luna iunie 2026, au fost înregistrate la următoarele bunuri de consum şi servicii: alimentare – făină (-0,02%), pâine şi produse de franzelărie (+0,33%), legume şi conserve de legume (-3,21%), cartofi (-6,08%), fructe proaspete (-3,96%), citrice (-3,21%), ulei comestibil (+0,99%), carne de porcine (+0,60%), lapte de vacă (+0,01%), brânzeturi (+0,06%), unt (-0,12%), ouă (+0,58%), zahăr (-0,38%), cacao şi cafea (+0,53%), băuturi alcoolice (+0,12%). • nealimentare – tricotaje (-0,05%), încălţăminte (-0,03%), mobilă (+0,13%), articole chimice (+0,45%), cărţi, ziare, reviste (+0,16%), autoturisme şi piese de schimb (-0,13%), articole de igienă, cosmetice (+0,10%), medicamente (+0,14%), combustibili (+0,88%), tutun, ţigări (+2,51%), energie electrică* (+4,43%), gaze** (-0,41%), energie termică (stabil); • servicii – confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte (+0,22%), chirie(+0,07%), apă, canal, salubritate (+1,68%), reparaţii auto, electronice şi lucrări foto (+0,08%), îngrijire medicală (+0,32%), transport urban (-0,10%), interurban (+1,66%), aerian(+18,73%), telefon (+0,52%), cazare în unităţi hoteliere (+0,30%). 

Prețurile la principalele produse agroalimentare

Preţurile medii determinate în luna iunie 2026, la principalele produse agroalimentare vândute pe piaţă municipiului Cluj-Napoca, au fost următoarele : la cartofi timpurii şi de vară 5,3 lei/kg cu 30% mai în puțin decât în luna mai 2026, fasole păstăi 25 lei/kg, varză timpurie şi de vară 4 lei/kg (-30,4%), morcovi 5,0 lei/kg (-16,7%), tomate de câmp 15,4 lei/kg, țelină 10,0 lei/kg (stabil), ardei gras 12 lei/kg, castraveți de câmp 11,3 lei/kg, cireşe 18,3 lei/kg (-33,6%), caise 15 lei/kg, lapte dulce 7 lei/litru (stabil), brânză telemea din lapte de vacă 40 lei/kg(-4,8%), ouă de găina 1,5 leu/buc(stabil), miere 45 lei/kg (stabil). 

Deciziile de pensionare vor putea fi contestate direct la Casele de Pensii: Termen de 45 de zile pentru reanalizarea dosarelor

Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege potrivit căruia, în cazul contestării deciziilor de pensionare, casa teritorială de pensie are obligaţia de a reanaliza dosarul şi de a răspunde motivat în termen de 45 de zile.

Propunerea legislativă aduce modificări art. 127 din Legea nr.360/2023 privind sistemul public de pensii.

„Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare, prin procedură administrativă prealabilă, adresată casei teritoriale de pensii emitente. Aceasta are obligaţia de a reanaliza dosarul de pensie şi de a comunica un răspuns motivat în termen de 45 de zile de la data înregistrării contestaţiei”, prevede proiectul adoptat.

De asemenea, termenul de 45 de zile prevăzut pentru introducerea acţiunii la instanţa judecătorească competentă se suspendă de drept pe durata parcurgerii procedurii administrative prealabile, de la data înregistrării contestaţiei la casa teritorială de pensii emitentă şi până la data comunicării răspunsului motivat către solicitant.

În cazul necomunicării răspunsului de către casa teritorială de pensii în termenul legal sau în cazul unui răspuns nesatisfăcător, titularul drepturilor se poate adresa direct instanţei judecătoreşti competente, în termen de 45 de zile, calculat de la data expirării termenului de răspuns sau, după caz, de la data comunicării acestuia. Deciziile contestate în termenele prevăzute devin definitive.

Pentru asigurarea celerităţii procedurii şi evitarea litigiilor repetitive, se poate formula o singură contestaţie administrativă prealabilă per dosar de pensie cu privire la aceleaşi elemente de fapt şi de drept deja existente în evidenţele instituţiei sau deţinute de solicitant la data emiterii deciziei contestate, au mai stabilit senatorii.

Totodată, titularul are obligaţia de a cumula toate obiecţiile, stagiile de cotizare disputate şi adeverinţele disponibile în cuprinsul acestei unice contestaţii administrativ-jurisdicţionale.

„Prin excepţie (…), dreptul de a formula o nouă contestaţie sau de a completa acţiunea aflată în curs se activează în următoarele cazuri: a) în cadrul descoperirii unor erori materiale evidente de calcul sau de introducere a datelor imputabile exclusiv casei teritoriale de pensii; b) în cazul prezentării de acte doveditoare, înscrisuri sau adeverinţe cu caracter nou, care atestă stagii de cotizare sau venituri suplimentare şi care nu au putut fi depuse de către solicitant anterior din motive obiective, independente de voinţa sa”, mai prevede în proiectul adoptat.

Senatul este primul for sesizat cu acest proiect, Camera Deputaţilor este decizională.