Planeta Venus, ”acuzată” de canibalism celest

Un astrofizician din California, SUA, a prezentat luni o nouă teorie menită să explice de ce Venus, planeta cea mai asemănătoare cu Pământul din punct de vedere al dimensiunii, masei şi structurii, nu are o lună proprie, un caz de „canibalism” celest, relatează marţi Reuters.

Viteza extrem de mică cu care Venus se roteşte în jurul propriei axe ar fi condamnat orice satelit natural care ar fi putut orbita cândva această planetă să se apropie treptat, în spirală, de planeta-mamă şi, în cele din urmă, să fie înghiţit, într-o ciocnire cataclismică. Aşa sună teoria propusă de o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea California, Riverside, publicată luni în revista The Astrophysical Journal. Concluzia marchează o schimbare faţă de explicaţiile anterioare cu privire la motivul pentru care Venus, a doua planetă de la Soare, nu are lună.

„Dacă ar fi avut o lună, şi probabil că a avut la un moment dat, nu ar fi putut s-o păstreze”, a declarat luni pentru Reuters astrofizicianul Stephen Krane, autorul principal al studiului.

„Acea lună s-ar fi prăbuşit pe planetă într-un interval de timp relativ scurt”, a precizat el.

Krane a afirmat că datele provenite din modele computerizate bazate pe fizica planetară şi care simulează mecanica gravitaţională a unor luni venusiene ipotetice de diferite dimensiuni au arătat că toate ar fi avut aceeaşi soartă, ciocnindu-se, mai devreme sau mai târziu, de planeta-mamă.

Un astfel de eveniment, de înghiţire a lunii, s-a produs probabil în primul miliard de ani din istoria planetei Venus, care, la fel ca restul sistemului solar, datează de aproximativ 4,5 miliarde de ani, a spus Krane.

Oamenii de ştiinţă au emis anterior ipoteza că Venus, cunoscută drept „geamăna” Pământului, fie nu a avut niciodată o lună proprie, fie a avut, probabil, o lună care a fost distrusă în urma unui impact masiv cu un alt obiect celest.

Studiul realizat la Universitatea California, Riverside, care s-a concentrat asupra dinamicii Pământ-Lună, a constatat că viteza de rotaţie a planetei este factorul-cheie.

Spre deosebire de Venus, care are nevoie de 243 de zile terestre pentru a efectua o singură rotaţie – puţin mai mult decât durata orbitei sale în jurul Soarelui -, Pământul se roteşte în jurul axei sale la fiecare 24 de ore, de peste 200 de ori mai rapid decât Venus, a notat Krane.

Transferul de energie provenit din rotaţia mai rapidă a Pământului împinge treptat Luna noastră tot mai departe, determinând-o să se îndepărteze de Pământ cu o viteză de 4 centimetri pe an – măsurată cu precizie de oglinzile lăsate pe suprafaţa selenară în 1969 de astronauţii misiunii Apollo 11.

Venus, al treilea obiect ca nivel de strălucire de pe cerul nocturn, după Soare şi Lună, ocupă un loc important ca obiect de studiu pentru oamenii de ştiinţă care doresc să afle mai multe despre istoria Pământului şi despre viitorul său.

Similară prin structura sa stâncoasă, dar puţin mai mică decât Pământul, Venus este învăluită într-o atmosferă densă şi toxică care a creat un efect de seră scăpat de sub control, încălzind suprafaţa sa până la temperaturi de 471 de grade Celsius, suficient de ridicate pentru a topi plumbul.

Deşi nu există dovezi conform cărora ar fi existat vreodată o lună venusiană, este puţin probabil ca Venus, în stadiul său incipient, să fi reuşit cumva să evite genul de coliziune devastatoare cu o altă protoplanetă, despre care se crede pe scară largă că ar fi dus la formarea lunii Pământului, potrivit lui Krane.

La începuturile sistemului solar interior, spaţiul era aglomerat de obiecte stâncoase de mari dimensiuni care se năpusteau prin spaţiu şi se ciocneau între ele, Venus suferind probabil mai multe impacturi celeste decât Pământul, deoarece se afla mai aproape de Soare, notează Reuters.

Oamenii de ştiinţă speră să dezvăluie mai multe secrete ale planetei Venus cu ajutorul a două misiuni viitoare ale agenţiei spaţiale americane, NASA, programate pentru lansare la sfârşitul anilor 2020 sau la începutul anilor 2030, denumite DAVINCI+ şi VERITAS, menite să studieze atmosfera şi caracteristicile geologice ale planetei.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.