Sistemul de învățământ din România eșuează în pregătirea elevilor pentru piața muncii

Un raport recent al Curții de Conturi a României scoate la iveală o realitate alarmantă pentru viitorul economiei: sistemul de învățământ preuniversitar eșuează în pregătirea elevilor pentru cerințele reale ale pieței muncii. Deși legislația oferă drept de muncă tinerilor de la 16 ani (sau 15 ani cu acordul părinților), tranziția de la băncile școlii la un loc de muncă rămâne un traseu plin de obstacole.

Decalajul uriaș dintre competențele dobândite în liceu și nevoile angajatorilor plasează România în pragul unei crize severe de resurse umane, aspect încadrat deja în Strategia Națională de Apărare a Țării ca risc de securitate națională.

Curtea de Conturi arată că intrarea în vigoare a noilor prevederi din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a fost succesiv amânată sau prorogată prin ordonanțe de urgență, menținând un cadru educațional învechit. În acest timp, rezultatele internaționale confirmă eșecul structural, spun experții Curții de Conturi.

Aproape 4 din 10 elevi români se situează sub nivelul minim de competență la citire și științe, iar 5 din 10 la matematică.

De asemenea, aproape un sfert dintre elevi părăsesc școala înainte de a finaliza liceul, fenomen accentuat în mediul rural și în filiera tehnologică.

În timp ce media Uniunii Europene privind angajarea proaspeților absolvenți este de 81%, România înregistrează doar 66%.

Auditul evidențiază o prăpastie profundă între filierele liceale. Deși filiera teoretică adună cei mai mulți elevi, programa este strict teoretică și nu oferă o calificare directă pentru piața muncii. „Fundamentarea cifrei de școlarizare ignoră criteriul relevanței pe piața muncii, bazându-se doar pe istoricul locurilor și pe opțiunile elevilor”, arată documentul.

Auditorii spun că filiera tehnologică și învățământul profesional sunt singurele conectate direct la mediul economic, însă cu toate acestea standardele de pregătire profesională (SPP) nu au mai fost revizuite la nivel național din perioada 2016-2018.
În raportul întocmit, Curtea de Conturi explică faptul că după absolvire60% dintre tineri dispar din evidențe iar mecanismele de monitorizare a traseului absolvenților sunt fragmentate. Datele arată că doar 15-16% dintre absolvenții de liceu se angajează imediat, iar pentru 60-68% dintre ei statutul rămas după absolvire este complet necunoscut în evidențele oficiale.

„Angajatorii reclamă că tinerii vin cu cunoștințe teoretice învechite, un nivel scăzut de motivație, lipsă de experiență practică și așteptări salariale nerealiste. În lipsa unor servicii funcționale de consiliere școlară și orientare în carieră, familia rămâne singurul ghid al elevului, menținând o preferință uriașă pentru liceele teoretice în pofida deficitului masiv de meseriași din economie”, avertizează auditorii.
Ce recomandă Curtea de Conturi

Pentru remedierea situației, raportul solicită măsuri urgente din partea Ministerului Educației. Se propune evaluarea fiecărei generații de liceeni în raport cu cerințele pieței muncii și actualizarea periodică a curriculei și crearea unor structuri clare de colaborare între licee, Ministerul Muncii, ANOFM și mediul de afaceri.

S.P.