Prefectul Clujului cere accelerarea lucrărilor la magistrala feroviară Cluj–Oradea

Lucrările la una dintre cele mai importante investiții feroviare din România avansează în ritm diferit pe tronsoanele care traversează județul Cluj. În timp ce primele două loturi ale magistralei Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor au ajuns la un stadiu de execuție de 73%, Lotul 3, dintre Poieni și Aleșd, înregistrează un progres de doar 30%, motiv pentru care autoritățile cer accelerarea șantierului.

Situația a fost analizată pe teren de prefectul județului Cluj, Maria Forna, care a efectuat o vizită de lucru pe șantierele proiectului, alături de directorul Sucursalei Regionale de Căi Ferate Cluj, Petru Ceșa, primarul comunei Poieni, Adrian Morariu, precum și reprezentanți ai constructorilor și ai echipelor tehnice.

Investiția, estimată la 9,36 miliarde de lei, este cea mai mare din infrastructura feroviară a regiunii de Nord-Vest și una dintre cele mai importante finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Modernizarea vizează electrificarea celor 166,2 kilometri ai magistralei, refacerea infrastructurii și creșterea vitezei de circulație până la 160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru trenurile de marfă.

Primele două loturi sunt la peste 70% execuție

Pe Lotul 1 Cluj-Napoca – Aghireș, în lungime de 30,24 kilometri, lucrările au ajuns la 73%. Constructorii modernizează infrastructura feroviară, reabilitează poduri și podețe, refac trecerile la nivel, consolidează versanții și modernizează stațiile Cluj-Napoca și Aghireș, precum și haltele Baciu Triaj și Gârbău. Tot aici sunt instalate sisteme moderne de semnalizare și telecomunicații și este construită substația de tracțiune electrică de la Aghireș.

Același procent de execuție este raportat și pe Lotul 2 Aghireș – Poieni, unde sunt modernizate stațiile Huedin și Poieni, haltele Stana și Brăișoru, podurile, tunelurile și instalațiile de semnalizare, fiind prevăzută și construirea substației de tracțiune electrică de la Poieni.

Întârzieri pe sectorul Poieni–Aleșd

Diferența cea mai mare apare pe Lotul 3 Poieni – Aleșd, unde progresul fizic al lucrărilor este de numai 30%. Tronsonul, cu o lungime de aproape 53 de kilometri, este executat de asocierea condusă de compania spaniolă FCC Construcción, iar lucrările sunt desfășurate în două etape, conform contractului.

În cadrul vizitei au fost analizate atât ritmul de execuție, cât și gradul de mobilizare al constructorilor și dificultățile tehnice întâlnite în teren.

Termenul rămâne sfârșitul anului 2027

Prefectul Maria Forna a declarat că modernizarea magistralei reprezintă un proiect strategic pentru județul Cluj și pentru întreaga regiune, motiv pentru care ritmul lucrărilor trebuie intensificat, în special pe Lotul 3.

„Modernizarea căii ferate Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor este o investiție strategică pentru județul Cluj și pentru întreaga regiune de Nord-Vest. Ritmul lucrărilor trebuie accelerat, mai ales pe lotul 3, unde se înregistrează o întârziere, însă este important ca toate instituțiile implicate să își mențină nivelul de implicare pentru respectarea termenului, respectiv decembrie 2027. Acest proiect reprezintă o prioritate națională și trebuie implementat cu responsabilitate, astfel încât să fie îndeplinite obiectivele asumate prin PNRR”, a afirmat prefectul.

Potrivit acesteia, Instituția Prefectului va continua să monitorizeze evoluția șantierelor și să faciliteze colaborarea dintre autoritățile centrale, administrațiile locale, CFR și constructori, astfel încât eventualele blocaje să fie rezolvate cât mai rapid.

Finalizarea investiției este programată pentru decembrie 2027. Odată încheiate lucrările, magistrala Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor va deveni o linie complet electrificată și modernizată, ceea ce va reduce timpul de călătorie, va crește siguranța circulației și va îmbunătăți transportul de persoane și de marfă pe unul dintre cele mai importante coridoare feroviare din vestul României.

HINT

Modernizarea vizează electrificarea celor 166,2 kilometri ai magistralei, refacerea infrastructurii și creșterea vitezei de circulație până la 160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru trenurile de marfă.

Rata anuală a inflaţiei în România este de peste trei ori mai mare decât media UE în iunie

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a scăzut până la 2,9%, în luna iunie, de la un nivel de 3,3% în mai, dar România este, din nou, ţara cu cea mai ridicată valoare a acestui indicator, cu un avans anual al preţurilor de 9,2%, arată datele publicate, vineri, de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).

Luna trecută, ţările-membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost: Suedia (1%), Cehia (1,1%) şi Danemarca (1,8%). La polul opus, s-au situat România (9,2%), Lituania (5,4%) şi Bulgaria.

Comparativ cu situaţia din luna mai 2026, rata anuală a inflaţiei a scăzut doar în 22 de state-membre, inclusiv în România (de la 9,7% până la 9,2%), a rămas stabilă în trei ţări şi a crescut în două ţări-membre.

De asemenea, rata anuală a inflaţiei în Zona euro a scăzut până la 2,8% în iunie, de la un nivel de 3,2%, raportat în luna mai. Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în Zona euro a venit din partea serviciilor (1,51 puncte procentuale), urmate de preţurile la energie (0,77 puncte procentuale) şi preţurile la alimente, alcool şi ţigări (0,29 puncte procentuale).

În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 10,9% în mai, până la 10,4% în iunie.

„În iunie 2026, inflaţia anuală scade uşor şi atinge pragul de 10,4%. Astfel, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,42%, cele mai mari creşteri de preţuri înregistrându-se tot la servicii, 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,75%. La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia majorându-se cu 19,9%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 13,66%, în timp ce laptele de vacă s-a scumpit cu 12,13%. Preţurile din grupa zahăr, produse zaharoase şi miere de albine au crescut cu 9,44%”, se arată în analiza INS.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârşitul anului 2027.

„S-a amplificat ideea că Banca Naţională prognozează creşterea inflaţiei, când, de fapt, fraza următoare era clară: inflaţia scade la jumătate, de la aproape 11% la aproximativ 5%. Faptul că va creşte în mai şi iunie cu 0,1 – 0,3 puncte procentuale s-a amplificat la nivelul societăţii. Va creşte până prin iulie, probabil până la 11%, dar creşterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august şi septembrie, vom avea deja o inflaţie de aproximativ 6%, iar spre sfârşitul anului, 5% şi ceva”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.

Totodată, Isărescu a precizat că proiecţiile sunt strict condiţionate de ipoteze privind implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu şi revenirea la un minimum de stabilitate politică şi guvernamentală, respectiv existenţa unui Guvern.

„S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflaţie. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”, a transmis guvernatorul BNR.