Prima casă evreiască intră în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei

Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca își extinde patrimoniul prin reconstruirea primei case evreiești care va fi inclusă în colecția Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”. Proiectul, aflat deja în plină desfășurare, are atât o componentă de conservare a patrimoniului, cât și una memorială, dedicată istoriei comunităților evreiești din Transilvania.

Originară din localitatea Cămărzana, din Țara Oașului, construcția reprezintă un exemplu autentic de arhitectură vernaculară și completează patrimoniul muzeului cu o categorie de monumente care până acum nu era reprezentată.

Lucrările au început în iunie

Reconstrucția a debutat în luna iunie și este realizată de o echipă multidisciplinară formată din arhitecți, proiectanți, specialiști în conservarea patrimoniului, meșteri constructori și artizani din Maramureș. Coordonarea proiectului este asigurată de artistul Florin Adrian Marc, managerul proiectului.

Potrivit reprezentanților Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în aproximativ o lună au fost finalizate principalele lucrări structurale. Au fost executate terasamentele și fundațiile, sistemul de hidroizolație, a fost montată structura din lemn, șarpanta și învelitoarea din țiglă.

Execuția este realizată de meșteri din Rona, coordonați de Gheorghe Tifrac, cunoscuți pentru experiența în restaurarea și reconstruirea arhitecturii tradiționale din lemn. Lucrările sunt efectuate folosind materiale și tehnici tradiționale, în conformitate cu principiile de conservare a patrimoniului.

Va include și un memorial dedicat victimelor Holocaustului

În perioada următoare vor fi realizate tencuielile tradiționale din pământ, finisajele specifice construcției istorice, amenajările exterioare și integrarea casei în circuitul de vizitare al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

Proiectul are însă și o importantă dimensiune memorială. Ansamblul va fi completat de o instalație artistică realizată de artistul israelian de origine română Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportați din nordul Transilvaniei și uciși în lagărul de exterminare de la Auschwitz.

Inițiativa reconstruirii casei evreiești aparține Muzeului Etnografic al Transilvaniei și a fost lansată la propunerea lui Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca, condusă de Adrian Crivii.

Transferul construcției în patrimoniul muzeului clujean a fost realizat cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, în administrarea căruia se afla imobilul, precum și cu susținerea Academiei Române, a Rețelei Naționale a Muzeelor din România, a Comunității Evreilor din Cluj-Napoca – Cultul Mozaic și a mai multor instituții și personalități din domeniul cultural.

Prin acest proiect, Muzeul Etnografic al Transilvaniei își diversifică patrimoniul și oferă publicului o nouă perspectivă asupra istoriei și contribuției comunităților evreiești la patrimoniul cultural al Transilvaniei, îmbinând conservarea arhitecturii tradiționale cu recuperarea memoriei istorice.