Gala „Medicină, Artă, Cultură” la ediția aniversară 250 – Dialog la ceas aniversar cu Acad. Prof. Dr. Nicolae Hâncu despre sensul profesiei, forța comunității și o tradiție unică în România

Astăzi, într-o coincidență simbolică fericită cu Ziua Mondială a Iei, Clujul academic îmbracă haine de sărbătoare. Muzeul Etnografic al Transilvaniei găzduiește, între orele 18:00 și 20:00, ediția cu numărul 250 a Galelor „Medicină, Artă, Cultură”. Un proiect monumental, unic în peisajul universitar românesc, născut acum 29 de ani dintr-o viziune profund umanistă.

În spatele acestei rezistențe legendare în timp se află o întreagă comunitate. Amfitrionul evenimentului, Acad. Prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, insistă din start asupra unui aspect esențial: acest interviu nu este despre un singur om, ci reprezintă vocea, sprijinul și implicarea tuturor celor din Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” care au crezut în acest vis și l-au transformat într-o emblemă a cetății.

î: Domnule Profesor Nicolae Hâncu, Gala „Medicină, Artă, Cultură” a ajuns la impresionanta ediție cu numărul 250. Privind înapoi, cum a apărut inițial acest concept și ce a motivat Universitatea să creeze o punte atât de strânsă între rigoarea științei medicale și sensibilitatea actului artistic?

Acad. Prof. Dr. Nicolae Hâncu: Acum exact 29 de ani s-au născut aceste gale, dar rădăcinile lor sunt mult mai adânci. Ele au pornit de la o idee enunțată în urmă cu aproape un secol de marele profesor Iuliu Hațieganu, cel care a devenit decanul Facultății de Medicină în cadrul Universității „Regele Ferdinand I”, apoi rectorul universității. Hațieganu a enunțat atunci cele cinci valori supreme ale învățământului superior general: instrucția (învățământul de specialitate), educația pentru formarea caracterelor, cercetarea și – pilonii care au legătură directă cu manifestarea noastră – viața universitară și extensiunea universitară.

Dacă primele trei formează profesioniști autentici, ultimele două reprezintă chemarea cadrelor didactice de a promova știința, arta și cultura în comunitate. În perioada interbelică, acest ambient cultural a generat o energizare extraordinară a oamenilor cetății. Din păcate, după reorganizările postbelice, acest concept formidabil s-a pierdut, dar tradiția a refuzat să moară. În 1965, rectorul Octavian Fodor și succesorul său, prof. dr. Dumitru Dumitrașcu, au dezvoltat „Saloanele de iarnă ale medicilor”. Apoi, acum 29 de ani, am propus reînnodarea acestei tradiții academicianului Ion Baciu, sub forma unor reuniuni medicale și culturale. Prima ediție a avut loc la Muzeul de Artă, iar după acea primă întâlnire, regretata jurnalistă Mihaela Bocu propunea în paginile ziarului Făclia numele sub care ne cunoașteți și astăzi: Galele „Medicină, Artă, Cultură”.

Î: Cum a reușit acest proiect să traverseze decenii și să rămână la fel de relevant?

Acad. Prof. Dr. Nicolae Hâncu: Vreau să sublinez cu toată fermitatea: aceste 250 de ediții nu ar fi fost posibile fără sprijinul și implicarea fiecărui membru al comunității noastre universitare. Este un mesaj pe care îl transmit din partea tuturor colegilor. Un moment important a fost perioada în care profesorul Marius Bojiță a devenit rector. Domnia sa a înțeles imediat impactul uriaș pe care prestigiul universității îl are în viața orașului și a oferit un sprijin masiv galelor. Ulterior, după perioada extrem de dificilă a pandemiei, în care încă ne îngrijeam cu toții rănile pandemice, doamna rector Anca Buzoianu m-a întrebat direct: „Când reîncepem galele?”. Datorită sprijinului instituțional, ne-am mutat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde am fost primiți minunat și unde am desfășurat deja în jur de 40 de ediții. Nu există nicio altă universitate în România care să susțină un asemenea fenomen de continuitate. Pe 26 martie, anul viitor, vom împlini 30 de ani! Însă până atunci, sărbătorim împreună această extraordinară bornă de 250 de gale.

Î: Ați vorbit mult despre rezistența în timp. Care au fost cele mai mari provocări în menținerea acestei continuități?

Acad. Prof. Dr. Nicolae Hâncu: De-a lungul timpului, am realizat că aceste gale au devenit parte din însuși sensul vieții mele profesionale. Aceasta este, simultan, provocarea și motivația supremă. Profesia de medic este unică: ne oferă șansa de a face bine de nenumărate ori pe zi. Dar pentru a face acest bine, avem nevoie de cunoaștere și dăruire, elemente ce definesc „arta medicală”.

Totuși, un medic autentic trebuie să posede și o solidă cunoaștere extra-medicală, deoarece se află într-un dialog permanent cu oameni din toate categoriile sociale. El nu trebuie niciodată să își aroge o superioritate, dar nici nu are voie să fie pus în inferioritate culturală în fața celui pe care îl tratează. În acest sens, am susținut mereu că medicul trebuie „să evadeze în singurătate” – să se instruiască, să citească, să asculte muzică – pentru ca apoi să se reîntoarcă la actul medical cu o notă calitativă net superioară, pe care să o dăruiască cetății.

Î: Ce ne rezervă programul acestei ediții aniversare cu numărul 250?

Acad. Prof. Dr. Nicolae Hâncu: Va fi o ediție cu totul specială, deschisă de mesajele de suflet ale doamnei Profesor Dr. Anca Buzoianu, rectorul UMF, și ale profesorului dr. Marius Bojiță. Fiindcă astăzi sărbătorim și Ziua Universală a Iei, evenimentul va debuta cu un moment emoționant: membrii corului Medicilor „Victor Papilian” vor urca pe scenă îmbrăcați în ii tradiționale românești pentru a cânta Gaudeamus Igitur.

Piesa centrală a serii va fi conferința susținută de Academicianul Ioan-Aurel Pop: „A fost Reforma religioasă la români un fenomen de transfer cultural?”. Cu această ocazie, va fi lansat și cel mai recent volum al său, „Reforma protestantă în Transilvania secolului al XVI-lea. Consensuri și controverse”, apărut la Editura Școala Ardeleană. Este o carte-eveniment, prezentată de Pr. Prof. univ. dr. Ioan Chirilă, care radiografiază magistral Transilvania ca o regiune de interferență și întrepătrundere culturală între Apusul latin și Răsăritul bizantin, oferindu-ne un veritabil ghid de înțelegere istorică și un manual de conviețuire.

Programul va continua în mod firesc cu sensibilitatea unui recital de poezie susținut de scriitorul Horia Bădescu, intitulat sugestiv „Cine e omul, ca tu să-l iubești?”.

Î: Iar finalul serii marchează, practic, o mare renaștere muzicală pentru Cluj…

Acad. Prof. Dr. Nicolae Hâncu: Exact. Partea cultural-artistică va fi încununată de Orchestra și Corul Medicilor „Victor Papilian”, aflate sub bagheta dirijorului Vlad Eniu. Este un moment de o uriașă încărcătură istorică. Această orchestră a fost înființată inițial în anul 1941, născută din pasiunea extraordinară a genialului profesor Victor Papilian – fost decan al Facultății noastre de Medicină, director al Operei Române și al Teatrului Național din Cluj, un om al tuturor sferelor.

Deși activitatea orchestrei s-a oprit pentru câțiva ani, tradiția nu s-a stins. O nouă generație remarcabilă de studenți a readus treptat proiectul la viață prin proiectele Orchestra Mediciniștilor „MedStrings” și Corul UMF. Astăzi, prin fuziunea acestor ansambluri cu alți medici muzicieni, Orchestra și Corul Medicilor „Victor Papilian” trăiesc din nou. Alături Fundația „Alexandru Fărcaș” sub coordonarea Conf. Dr. Ina Hudea, au pregătit un moment cultural de excepție.

Vă așteptăm așadar pe toți, de la ora 18:00, la Palatul Reduta. Intrarea este liberă, iar bucuria reîntâlnirii în spațiul culturii mari aparține întregii noastre comunități!

Interviu realizat de Mara A. MUNTEAN