Lansare de carte, dedicată personalității lui Simion Bărnuțiu la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca

Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Fundația Transilvania Leaders și Editura Școala Ardeleană, organizează joi, 9 iulie 2026, de la ora 12.00, în Galeria „Academica” (Str. Mihail Kogălniceanu nr. 12–14), conferința susținută de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei Române, intitulată „Viziunea lui Simion Bărnuțiu: un program pentru națiunea română”, și evenimentul lansării volumului „Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu” de G. Bogdan-Duică.  Ediția care cuprinde celebrul Discurs de la Blaj (2/14 mai 1848) și Programul Național de la Blaj (3/15 mai 1848), documente fundamentale pentru afirmarea idealurilor naționale românești în secolul al XIX-lea.

Volumul va fi prezentat de prof. univ. dr. Ioan Bolovan, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, și de Adrian Crivii, reprezentant al Fundației Transilvania Leaders. Moderatorul întâlnirii va fi pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca. Manifestarea își propune să readucă în atenția publicului contribuția intelectuală și politică a lui Simion Bărnuțiu, una dintre figurile reprezentative ale generației pașoptiste, și actualitatea ideilor sale privind identitatea, drepturile și destinul națiunii române. Intrarea este liberă.

În timpul Revoluţiei de la 1848, Simion Bărnuţiu s-a afirmat ca ideolog al luptei naţionale a românilor, ale cărei direcţii le-a trasat în pamfletul „Provocaţiune” şi în documentele revoluţiei de la 1848 din Transilvania. În proclamaţia adresată românilor din Transilvania, la 25 martie 1848, el cerea egalitatea naţiunii române cu celelalte naţionalităţi, protestând împotriva anexării Transilvaniei la Ungaria, pronunţându-se pentru o reformă socială bazată pe recunoaşterea drepturilor naţionale ale românilor. Trei săptămâni mai târziu, la prima adunare de la Blaj, din 18 aprilie 1848, a insistat pentru „proclamarea şi independenţa naţiunii române”, precum şi pentru „desfiinţarea iobăgiei”, chemând românii ardeleni să participe la adunarea naţiunii ce urma să se desfăşoare la 3/15 mai 1848. Apogeul activităţii revoluţionare a lui Simion Bărnuţiu a fost discursul său Raportul românilor cu ungurii şi Principiile libertăţii naţionale din 2/14 mai 1848 de la Catedrala din Blaj. Bazat pe argumente istorice, juridice şi sociale, acesta a făcut o amplă şi documentată prezentare a relaţiilor româno-maghiare de-a lungul timpului, insistând asupra cumplitei exploatări naţionale la care au fost supuşi românii.

T.S.