Din fotoliul de orchestră | Arhitecturi și macrocosmosuri sonore: Debussy, Stravinski, Kurtag, Adrian Pop

Concertul serii de vineri 22 mai, a propus mai mult decât o succesiune de lucrări. A propus o meditație profundă asupra continuității modernității muzicale central-europene, articulată în jurul a două importante aniversări, Kurtag Gyorgy la 100 de ani (n. 19 februarie 1926, Lugoj), respectiv Adrian Pop la 75 de ani, pe care-i va împlini la 10 septembrie a. c. În jurul acestor două profiluri componistice a fost gândit programul serii, pe cât de interesant, pe atât de elitist și chiar sofisticat ca piese propuse.

Grație celor două lucrări de Kurtag Gyorgy, putem extinde discursul aniversaților. Debutul l-a făcut Secolul Ligeti, op 48 (Ligeti Gyorgy, n. 1923, Târnăveni-2006, Viena), compusă de Kurtag în 2023-Lento/In memoriam Ligeti Gyorgy, Scherzo/Hommage a Ligeti, Variations/In memoriam Ligeti Gyorgy-, lucrare omagiu, dar și lucare reflecție asupra unei esetici comune. O deschidere de concert în ideea de a apropia publicul de avangardă, de a o înțelege și aprecia la adevărata ei valoare.

A doua piesă semnată de Kurtag, a fost Petite musique solennelle–En hommage a Pierre Boulez, condensare a expresiei până la esențe. Pentru că muzica lui Kurtag nu caută efecte exterioare, efecte facile, ci adevărul interior al fiecărui sunet în parte.

Simfonia Psalmilor de Igor Stravinski (1882-1971)-Tempo, Expectans expectavi Dominum, Allegro simfonic-a fost o continuare ritualică prin sacralizarea sonorității, compozitorul folosindu-se în lucrare de texte din Psalmii 38, 39, 150. Cor și orchestră au construit tensiunea sobră a lucrării considerată a fi una dintre capodoperele secolului XX, melanj de austeritate religioasă și complexitate modernă. Lucrarea, compusă în 1930, revizuită în 1948, face parte din perioada neoclasică a compozitorului. Au impresionat prin sunet, precizie și acuratețe cele patru flaute, Teodor Țârlea (prim-flautist al Ochestrei Filarmonicii Enescu, dar și al Orchestrei Simfonice din Norrkoping/Suedia), Raluca Ilovan, Voichița Vieru și Vlad Rebreanu, oboistul Bence Haaz, pianiștii Adina Mureșan și  Horia Haplea, Hary Noemi-corn englez, putând extinde aprecierea la Orchestră și Cor-dirijor Cornel Groza-, concentrare în impunerea rigorii moderne și sacrul aproape abstract.

Adrian Pop este una dintre vocile distincte ale școlii componistice clujene. A construit o creație caracterizată prin echilibru construcției, rafinament orchestral, deschidere stilistică și nu în ultimul rând, de o largă respirație spirituală a muzicii. Solstițiu, lucrare compusă în 1979, se remarcă prin claritatea arhitecturii și printr-o scriitură orchestrală în care gestul expresiv este controlat cu luciditate. Bagheta lui Vajda Gergely pune bine în evidență dimensiunea contemplativă a lucrării, referindu-mă la un amplu timp muzical, construit prin acumulări lente și tensiuni atent dozate, de mare rafinament intelectual. Kurtag Gyorgy explorează tensiunea expresivă, concentrând macrocosmosuri în câteva sunete. Adrian Pop cultivă coerența și cursivitatea discursului muzical, dezvoltând ample arhitecturi sonore.

Finalul cu cele trei Nocturne de Claude Debussy (1862-1918) între 1892 și 1899-Nuages, Fetes, Sirenes-poate fi văzut și apreciat drept o fixare a temei centrale a serii, muzica drept spațiu al sugestiei și culorii. Fluiditatea armonică și rafinamentul timbral funcționează ca o poartă deschisă ce invită la parcurgerea și cunoașterea în amănunt a traseului estetic, călătorie muzicală despre memorie, modernitate, interioritate, interiorizare și profunzime, emancipare a culorii sonore prin participarea fiecărui instrument. Orchestră, Cor și dirijor propun acea pictură sonoră din care nu lipsesc tablourile pline de viață, ritmurile când lente când vibrante, efecte de lumini și treceri dintr-o stare în alta, vis, mișcare, bucurii.

Dirijorul Vajda Gergely/Gregory are o experiență recunoscută în repertoriul modern și contemporan, în care controlul și structura sunt esențiale. Este de o precizie extremă și de o claritate structurală favorabilă texturii orchestrale și corale. Tinde spre abordarea mai mult analitică decât emoțională, care servește partitura, fără a o reinterpreta radical. Este de apreciat pentru claritate, disciplina impusă și precizia orchestrală și corală.

Ce nu a plăcut? Le voi lua în ordine: foarte multe scaune goale, ușor peste 250 de bilete vândute, motivele fiind și multe, și ușor de dedus. În al doilea rând, nu au plăcut deloc sonoritățile concertelor din Zilele Clujului, peste cele ale pieselor din program. În fine, am fost prezenți la un concert dublu aniversar. Omul, profesorul și compozitorul Adrian Pop ar fi meritat un buchet aniversar, semn de prețuire adus unei personalități de prim rang.  Nu a fost să fie, aspect remarcat și de subsemnatul, și de mai mulți spectatori. Orice alte comentarii sunt de prisos.

Demostene Șofron

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.