Avancronică | FÂNTÂNA BAKHCHISARAI

Un balet de referință în repertoriul internațional ajunge pe scena Operei Române din Cluj. Maestrul Vasile Solomon a pregătit pentru iubitorii de frumos dramatismul legendei Fântânii lacrimilor, legenda traversând secolii din calendar și aducând în contemporaneitate tragediile din palatul hanilor tătari din fosta capitală a Crimeei – Bakhchisarai.

Ascultați!

„Fântână a iubirii, vie?

Doi trandafiri ți-aduc în dar

Șoptirea ta mi-a dragă mie

Poeticului tău plâns, amar”

Aleksandr Pușkin este… vinovatul pentru poezia care a făcut, la vremea ei, ocolul pământului, iar Nicolai Volkov a creat libretul ce ilustrează la modul cel mai pregnant esența acestei opere. Muzica lui Boris Asafiev și coregrafia originală a lui Rostislav Zakharov au întregit subtilitatea poveștii de un impresionant dramatism.

De atunci, din 1934, de când Teatrul Kirov a lansat lumii emoția pură a

dragostei, gloriei și durerii a trecut ceva vreme. Iar montarea pe care o veți vedea pe scena clujeană aduce în prim plan o violentă contradicție dintre misterele întunecate din Orient și seninătatea Occidentului. Pentru că Hanul Chirei, în nemărginita lui putere asupra popoarelor, se dovedește a fi neputincios în fața refuzului din dragoste adevărată. Prințesa poloneză Maria, luată în captivitate nu răspunde sentimentelor Marelui Han. Iar drama este accentuată de gelozia Zarenei, fosta cuncubină de la curtea palatului imperial. Dramă care se sfârşeşte în moarte, la care asistă impasibilă doar Fântâna lacrimilor.

Neîndoielni că că harul cuvintelor nu sunt de ajuns pentru a închega harul ce coboară peste această capodoperă. Doar baletul poate să rotunjească emoția pe peste timp. Cuvintele, zic, pot să îndemne doar la o vizionare pe viu a unui spectacol care se anunță de excepție. Spun asta pentru că maestrul Vasile Solomon a coagulat percepția artistică și a dat sens și coerență unei povești captivante.

Iată de ce spectacolele din 24 și 25 mai a.c. preconizează a fi o anume condiționare a ființei și existenței umane ce nu sunt un dat de puterea asupra semenilor, ci de piatra de încercare care condiționează fiecare din gesturile noastre. Iar sentimentele grandorii și riscului devin cheia în care coregraful regizor Vasile Solomon a deschis hazardul pendulării între extreme, cu toate nuanțele intermediare pe care le comportă arta spectacolului.

Neîndoielnic, Sala Operei Naționale din Cluj-Napoca va fi arhiplină cu începere de la ora 18,30 aducând mărinimosului florar cununa plenitudinii.

Radu VIDA