Putin la Beijing, în căutarea ”prieteniei fără limite”

EFE

Preşedintele rus Vladimir Putin și-a începe marţi vizita în China, a 25-a, la scurt timp după cea a preşedintelui american Donald Trump, cu o agendă care se concentrează pe coordonare în faţa crizelor internaţionale, consolidarea unui parteneriat prezentat ca un factor de „stabilitate” şi speranţa finalizării unor acorduri de export de petrol şi gaze.

Sosirea preşedintelui rus are loc exact la o săptămână după vizita lui Trump la Beijing, o coincidenţă pe care presa de stat chineză a exploatat-o pentru a prezenta capitala chineză drept „epicentrul diplomaţiei mondiale”.

Vizita de două zile coincide totodată cu cea de-a 25-a aniversare a semnării Tratatului de bună vecinătate, prietenie şi cooperare dintre China şi Rusia şi cu cea de-a 30-a aniversare a stabilirii parteneriatului lor strategic, ambele ţări subliniind trăinicia legăturilor lor.

Potrivit Ministerului de Externe de la Beijing, Putin şi omologul său chinez, Xi Jinping, vor face schimb de opinii privind relaţiile bilaterale şi problemele internaţionale de interes reciproc, contribuind la o mai mare stabilitate pe scena internaţională.

Partea rusă, la rândul său, a indicat că cei doi lideri vor semna o declaraţie comună, împreună cu alte documente bilaterale, şi că Putin va avea, de asemenea, întâlniri cu alţi oficiali chinezi.

În ajunul călătoriei, Putin a subliniat că tratatul semnat în urmă cu 25 de ani a pus o bază solidă pentru „o cooperare strategică autentică” şi un parteneriat reciproc avantajos, conform unui videoclip adresat poporului chinez, publicat de Russia Today pe platforma de socializare chineză Weibo.

Preşedintele rus a declarat, de asemenea, că Moscova şi Beijingul privesc viitorul „cu încredere”, îşi dezvoltă activ legăturile politice, economice şi de apărare şi „joacă un rol important de stabilizare pe scena internaţională”.

Ucraina, tema fundamentală

O temă fundamentală va fi războiul din Ucraina, deoarece mai multe ţări europene continuă să îndemne China să îşi folosească influenţa asupra Rusiei pentru a facilita o soluţie negociată.

Recent, Beijingul a insistat că există încă „speranţă” pentru negocieri şi a reiterat că va continua să joace „un rol constructiv” în sprijinul eforturilor de pace.

Într-un interviu acordat mass-media locale The Paper, Wan Qingsong, profesor la Universitatea Normală din Estul Chinei (East China Normal University – ECNU, situată în Shanghai, una dintre cele mai prestigioase şi exclusiviste instituţii de învăţământ superior din China – n.r.), a declarat că războiul din Ucraina „este o criză internaţională complexă care cuprinde arhitectura de securitate regională, relaţiile dintre marile puteri şi restructurarea ordinii mondiale” şi, prin urmare, necesită „o atenţie specială”.

De la izbucnirea războiului, China a menţinut o poziţie ambiguă: pe de o parte, a cerut respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor, o referire la Ucraina, iar pe de altă parte, a insistat să fie abordate „preocupările legitime de securitate” ale tuturor părţilor, o aluzie la Rusia.

Cu puţin timp înainte de invazia la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, Xi şi Putin au proclamat la Beijing o „prietenie fără limite” între ţările lor.

Diversificarea comerţului

Mass-media oficiale chineze subliniază că schimburile comerciale bilaterale au ajuns în 2025 la 227,9 miliarde de dolari şi subliniază o diversificare progresivă către utilaje, produse tehnologice, comerţ electronic şi sectoare emergente, dincolo de furnizarea tradiţională de combustibil.

Cu toate acestea, Rusia aşteaptă de multă vreme semnarea unui contract pentru construcţia conductei de gaze Power of Siberia-2, lungă de 2.900 de kilometri, care va aduce gaze în China prin Mongolia.

Moscova a furnizat Chinei 101 milioane de tone de petrol şi 49 de miliarde de metri cubi de gaze anul trecut, la care ar urma să se adauge încă 50 de miliarde de metri cubi în cazul unui nou acord.

Beijingul, care, încă de când şi-a anunţat planul cincinal, sugera că este interesat să facă să avanseze proiectul Force of Siberia-2, depinde de exporturile de gaze naturale lichefiate din Golful Persic, acum practic blocat în Strâmtoarea Ormuz.

HINT

China a menţinut o poziţie ambiguă: pe de o parte, a cerut respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor, o referire la Ucraina, iar pe de altă parte, a insistat să fie abordate „preocupările legitime de securitate” ale tuturor părţilor, o aluzie la Rusia.