Război deschis între AUR și ONG-uri

Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege inițiat de AUR care obligă asociațiile, fundațiile și federațiile să întocmească anual o listă cu toate veniturile și sursele de finanțare, indiferent de proveniență, cu datele de identificare ale persoanelor fizice și juridice care le finanțează.

Inițiativa este prezentată de AUR drept o măsură de transparență, însă a stârnit critici dure din partea societății civile. Peste 430 de organizații neguvernamentale au semnat o scrisoare deschisă în care avertizează că proiectul nu protejează democrația, ci riscă să transforme transparența într-un mecanism de control și intimidare.

În forma adoptată de Senat, proiectul modifică Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, prin introducerea unui nou articol. Acesta prevede că ONG-urile vor fi obligate să întocmească o listă cu toate veniturile și sursele de finanțare, „indiferent de proveniența lor”,  cu precizarea elementelor de identificare ale persoanelor fizice și juridice.

Lista ar urma să fie depusă la Ministerul Finanțelor Publice odată cu situațiile financiare anuale și publicată într-o secțiune specială pe site-ul instituției. În cazul persoanelor fizice, proiectul prevede că datele personale vor fi protejate, „cu excepția numelui”.

Proiectul a fost votat de 75 de senatori, majoritatea AUR și PSD, în timp ce 32 de membri ai Senatului s-au opus, iar 4 s-au abținut. Opoziția a fost reprezentată de PNL, UDMR. Dintre senatorii bihoreni, Aurel Mohan (PSD) a votat pentru susținerea proiectului.

Inițiativa legislativă merge acum la Camera Deputaților, care este for decizional

Inițiatorii susțin că legea este necesară pentru creșterea transparenței în finanțarea ONG-urilor. În expunerea de motive, deputata AUR Ionelia Priescu susține că lipsa unei situații clare privind persoanele fizice sau juridice care finanțează aceste organizații ar reprezenta o vulnerabilitate pentru România și pentru Uniunea Europeană.

Petrișor Peiu a declarat că proiectul privind transparența finanțării ONG-urilor este necesar pentru ca românii să afle cine susține acțiunile în instanță care au blocat sau întârziat proiecte energetice importante pentru România, precum hidrocentralele și exploatările de lignit.

„Chiar nu vreți să aflați cine finanțează procesele împotriva hidrocentralei Răstolița? Cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor de pe Jiu? Și cine a finanțat procesul pentru oprirea carierei de la Roșia, cea mai mare carieră de lignit din Uniunea Europeană? Chiar nu vrem să aflăm cine?

Haideți să vedem cine finanțează asemenea procese, cine are interes să nu avem hidrocentrale în România, cine are interes să oprim carierele de lignit din România. Despre asta este proiectul acesta”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.

ONG-urile: „Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței”

De cealaltă parte, organizațiile neguvernamentale spun că măsura este disproporționată și poate afecta libertatea de asociere. Într-o scrisoare deschisă semnată de peste 430 de ONG-uri, printre care și organizații din Cluj precum Centrul Cultural Clujean, Declic, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj, Asociația Clujul Sustenabilitatea, Queer Sisterhood Cluj – Hilltop Org, Asociația Transilvania Pentru Promovarea Bolnavilor Psihici, Cluj-Napoca.

Semnatarii arată că statul are deja acces la informațiile privind finanțările și are instrumente legale pentru a interveni atunci când există suspiciuni de nelegalitate.

„Textul propus ridică probleme serioase de constituționalitate, compatibilitate cu standardele europene privind dreptul la libera asociere, dreptul la viață privată și încălcări ale standardelor de calitate a legii. Conform art 53 din Constituția României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale poate fi restrâns numai în anumite cazuri limitativ prevăzute de Constituție. Chiar și așa, restrângerea poate fi dispusă numai dacă urmărește un scop legitim, este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”, arată organizațiile.

Organizațiile reclamă și sancțiunile prevăzute pentru nedepunerea declarațiilor, pe care le consideră excesive. Potrivit acestora, simpla nedepunere a listei ar putea duce la suspendarea activității, urmată de dizolvarea de drept a organizației, măsuri pe care ONG-urile le consideră disproporționate.

„Instituirea unei obligații generale de publicare a identității donatorilor (…) căreia i se alătură sancțiuni excesiv de drastice (…) sunt măsuri disproporționate care transformă organizațiile private într-un obiect al suspiciunii publice permanente și le pot pune în imposibilitatea de a funcționa”, se arată în scrisoarea deschisă.

Semnatarii cer Parlamentului fie să respingă inițiativa, fie inițiatorilor să o retragă.