Campionii din județul Cluj la disciplină fiscală. Comunele cu cel mai mare grad de colectare a impozitelor și administrațiile cu grad alarmant de scăzut la încasarea dărilor

Capacitatea administrațiilor locale de a genera venituri proprii rămâne o provocare majoră în județul Cluj, unde gradul de colectare variază de la praguri de sub 20% la cifre ce depășesc 95%. Datele oficiale pentru anul 2024 arată că, deși Transilvania stă mai bine la nivel național, există decalaje majore între UAT-urile clujene, afectate fie de capacitatea slabă a administrațiilor, fie de baza economică fragilă. Aflați care sunt primăriile „campioane” și care sunt zonele aflate în vulnerabilitate fiscală.

În unele comune din județul Cluj se colectează de la localnici aproape toate sumele aferente impozitelor pentru case, terenuri și mașini. În altele, încasările depășesc câteva procente. De exemplu, în comuna Chiuiești gradul de colectare depășește 95,5%, în timp ce la Băișoara colectarea taxelor este de 16%.

Ministerul Finanțelor arată că o dimensiune fundamentală a autonomiei financiare locale este capacitatea administrației publice de a genera venituri proprii în interiorul comunității, fără a depinde în mod covârșitor de alocări de la bugetul central de stat. Aceste venituri reflectă atât baza economică locală, cât și eficiența în administrarea fiscală.

Gradul de colectare este calculat ca raport între totalitatea veniturilor încasate și a stingerilor de creanțe pe alte căi, pe de o parte, și totalitatea creanțelor raportate, inclusiv din anul curent și anii anteriori, pe de altă parte. Rezultatul este exprimat în intervale Jenks. Graficul de mai jos se referă la impozitele pe proprietate agregate (pe clădiri, terenuri, mijloace de transport). Gradele de colectare calculate la nivelul anului 2024 evidențiază o distribuție teritorială inegală a capacității de colectare, cu variații semnificative între regiuni.

În regiunile Moldova, Dobrogea, sudul Munteniei și Olteniei se observă o concentrare vizibilă de UAT-uri cu grad de colectare redus, de sub 40%. Acest fapt este corelat cu lipsa zonelor urbane funcționale, gradul de sărăcie și veniturile populației.

În contrast, în Transilvania, Banat, zona metropolitană București-Ilfov, județele Constanța și Brăila se remarcă un număr mai mare de UAT-uri care ating sau depășesc rate de colectare de peste 65%, semnalând o administrare fiscală riguroasă și/sau un grad mare de conformare voluntară.

Gradul de colectare a impozitelor pe proprietate variază substanțial între UAT, reflectând diferențe în capacitatea administrativă și contextul economic local. Majoritatea comunelor și orașelor mici au grad de colectare între 20–80%, cu probleme precum lipsa personalului calificat sau baze de date incomplete. Exemple sunt Halmeu (SM) – 40%, Vulturești (OT) – 45%, Deva (HD) – 47%, Alexandria (TR) – 68%. UAT-uri cu grad sub 20% indică disfuncționalități majore și vulnerabilitate fiscală. Exemple includ Grajduri (IS) – 2%, Slobozia Bradului (VN) – 4%, Poșta Câlnău (BZ) – 8%, Homocea (VN) – 10%, Pardina (TL) – 10%, Turnu Măgurele (TR) – 17%.

Ziarul Făclia de Cluj a analizat situația colectării taxelor și impozitelor din orașele și comunele clujene. Datele apar în raportul Ministerului Finanțelor „Grad de colectare a impozitelor pe proprietate, 2024”, inclus în documentul mai amplu „Analiza eficienței administrației publice centrale și locale”.

Orașele din județul Cluj au următorul grad de colectare: Cluj-Napoca – 74,26; Câmpia Turzii – 78,32; Turda – 65,68; Gherla – 77,64; Dej – 58,27; Huedin – 63,63. Conform datelor analizate de Făclia de Cluj, cele mai mici procente de colectare din județ în 2024 sunt la: Băișoara – 16,41%, Mintiu Gherlii – 33,23%; Fizeșu Gherlii – 33,37%; Țaga – 35,96%; Bonțida – 36,19%; Cășeiu – 38,51%; Geaca – 39,7%; Petreștii de Jos – 39,52%; Chinteni – 40,02%.

La polul opus se află comune precum: Chiuiești – 95,5%, Călărași – 88,5%, Căpușu Mare – 82,16%, Sânmartin – 81,78%, Sâncraiu – 85,6%, Vad – 73,59%, Jucu – 74,94%. Există și multe administrații locale care se situează în jurul pragului de 50%, precum Mănăstireni, Valea Ierii – 52,94%, Ciurila – 46,52%, Viișoara – 43,15%, Poieni – 60,71%, Borșa – 57,03%.

În Florești, cea mai mare comună din România, capacitatea de colectare este de 69,2 la sută.

Cosmin PURIȘ