Cancer: Terapiile ţintite, o revoluţie medicală, însă nu pentru toţi

Terapia ţintită, cu un mecanism de acţiune mai specific comparativ cu tratamentele clasice în lupta împotriva cancerului, reprezintă o inovaţie majoră a ultimilor treizeci de ani, îndeplinind numeroase promisiuni. Totuşi, după cum au relevat studii recente, anumite tipuri de cancer încă îi rezistă, relatează AFP.

Tratamentele ţintite „au devenit o categorie importantă de terapii începând cu jumătatea anilor 2000”, a rezumat pentru AFP oncologul Manuel Rodrigues, vicepreşedintele Societăţii Franceze pentru Cancer (SFC). „Însă, contrar a ceea ce credeau unii, acestea nu au înlocuit chimioterapia”, a adăugat el.

Terapiile ţintite reprezintă o schimbare profundă de abordare în comparaţie cu tratamentele clasice, precum chimioterapia sau anumite imunoterapii. Prima vizează eliminarea în bloc a celulelor anormale, în timp ce imunoterapiile încearcă să reactiveze sistemul imunitar împotriva tumorii. Prin comparaţie, terapiile ţintite, aşa cum sugerează şi numele lor, acţionează într-un mod mult mai specific, întrerupând mecanismele specifice celulelor canceroase.

Atunci când funcţionează, acest mecanism de precizie, care implică adesea blocarea acţiunii unor proteine specifice celulei vizate, poate depăşi terapiile clasice, care sunt susceptibile să atace şi celulele sănătoase.

La aproape 30 de ani de la apariţia lor, terapiile ţintite au înregistrat mari succese. Ele au îmbunătăţit considerabil prognosticul mai multor tipuri de tumori, precum cancer pulmonar, leucemii, melanom şi altele.
Însă, două studii, publicate în ultimele săptămâni în jurnalul ştiinţific Nature Medicine, au demonstrat că aceste terapii nu dau întotdeauna rezultatele scontate. Primul evalua eficacitatea unei terapii ţintite, olaparib, în asociere cu o imunoterapia, în cazul anumitor tipuri de cancer pancreatic. Al doilea a testat trei tratamente ţintite împotriva unei forme deosebit de letale de cancer cerebral la copii.

Cele două studii nu şi-au atins obiectivele principale. Primul nu a încetinit, în ansamblu, progresia cancerului într-un mod considerat satisfăcător, iar în cazul celui de-al doilea, niciun tratament nu a îmbunătăţit supravieţuirea generală a pacienţilor.

„Vom putea trata din ce în ce mai bine cancerele pentru care avem o ţintă precisă”, a spus biologul. „Rămâne, însă, faptul că majoritatea cancerelor nu au o ţintă: pentru ele, vor exista întotdeauna chimioterapia sau imunoterapia”, a adăugat el.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.