Cine sunt ONG-urile clujene care blochează proiectul energetic de la Răstolița

Prețurile la energie electrică urmează să crească semnificativ de la 1 iulie ca urmare a eliminării plafonării. Majorarea facturilor este determinată de mai mulți factori, iar pentru a ține sub control prețurile la energie și a le asigura românilor curent electric la preț accesibil, România a gândit un plan care să asigure independența energetică a țării noastre. Planul prevede printre altele finalizarea proiectelor de investiții în energie regenerabilă, începute de mai mulți ani și care au fost abandonate.

Aceste demersuri se înscriu și în planul de măsuri REPowerEU, lansat la nivel UE ce are ca scop asigurarea independenței Europei față de importurile de combustibili fosili din Rusia, cu mult înainte de orizontul de timp 2030. Programul REPowerEU a fost propus în contextul crizei energetice generate, la nivelul Uniunii Europene, de războiul ruso ucrainean.

Planul REPowerEU stabilește o serie de măsuri clare, menite să reducă rapid dependența de importurile de energie din Rusia, dar și să mărească la 45% ponderea producției de energie regenerabilă, la finalul acestui deceniu. REPowerEU reprezintă, astfel, un plan de independență energetică a Europei, care se bazează pe trei piloni: economisirea energiei, producerea de energie curată și diversificarea surselor de energie.

Obstacole

Numai că în drumul spre independența energetică a țării noastre apar tot felul de obstacole, unele plasate de așa zișii apărători ai mediului. Spun „așa ziși” pentru că în probleme grave de mediu precum catastrofa ecologică din Parcul Natural Apuseni” unde jumătate din pădure s-a uscat pur și simplu, niciun activist de mediu nu-și manifestă îngrijorarea față de ce se întâmplă aici. În schimb, ong-urile de mediu sunt foarte active împotriva proiectelor cu miză strategică pentru România.

Printre proiectele gândite să contribuie la independența energetică a țării se numără cel de la Răstolița din Mureș.

ONG-uri din Cluj împotriva proiectului Răstolița

Două organizații nonguvernamentale cu sediul în Cluj-Napoca au reușit să obțină în instanță blocarea proiectului pentru amenajarea hidroenergetică Răstoliţa, un proiect finalizat în proporţie de peste 90% şi care ar fi trebuit să fie dat în folosință în noiembrie anul acesta.

Practic s-a obținut suspendarea acordului de mediu, însă proiectul nu este compromis pentru că Hidroelectrica poate avea câștig de cauză în procesul intentat tot de cele două ong-uri ce vizează anularea acordului de mediu.

Proiectul de la Răstolița ar urma să producă în prima etapă peste 58 de GWh energie electrică verde.

Pentru a asigura derularea lucrărilor la această investiție, Hidroelectrica a alocat din fonduri proprii suma de 572.868.425 lei, iar din credite externe 160.754.267 lei, valoarea totală investită în proiect fiind de 733.622.692 lei până la data de 30.11.2024. Hidroelectrica spune că prin obținerea unei producții de energie echivalentă a anului mediu hidrologic dacă în locul hidrocentralei Răstolița s-ar realiza o centrală termoelectrică echivalentă ca și putere și energie medie anuală produsă, emisiile anuale de substanță poluante ar fi: 3.725 t SO2/an; 1.000 t Nox/an; 47 t pulberi/an; 199.750 t CO2/an; 2.938 t CO/an; 29.375 t cenușa/an.

Proiect de interes public major

Proiectul AHE Răstolița este încadrat ca proiect de interes public major care utilizează energia regenerabilă, fiind de asemenea și de interes național/importanță/securitate națională.

Două organizații din Cluj contestă însă proiectul invocând că se ignoră cerințele legale fundamentale de protecție a mediului. Este vorba de Asociația Declic, cu sediul în Cluj-Napoca, pe strada Univeristății, reprezentată de Roxana Pencea și de Asociația Bankwach, cu sediul în Cluj-Napoca, strada Beiușului, reprezentată de Vlad Popescu.

Conform informaţiilor publice pe site-ul asociaţiei, Declic are un board format din patru persoane: Anca Gheorghică (doctor în economie), Bogdan Gioară (fondator al Asociaţiei REPER21 din Bucureşti), Mihaela Veţan (participant la înfiinţarea asociaţiilor CRIES şi Reciproc Cafe) şi Joachim Cotaru (co-fondator al asociației Hosman Durabil, membru al echipei Morii Vechi și partizan pentru toleranță și viața rurală).

Echipa celor de la Bankwatch este formată, potrivit informaţiilor de pe site, din Ioana Ciută (coordonator al campaniei Balcanii fără cărbuni), Laura Nazare, Dan Dobre, Gabriela Stătescu, Cătălina Rădulescu (avocat pe probleme de mediu), Raluca Petcu, Vlad Popescu, Alexandra Doroftei, şi Nicoleta Petrică. 

De asemenea, printre finanţatorii celor de la Bankwatch România se numără European Climate Fundation, Ministerul German pentru Mediu, Conservarea Naturii şi Siguranţă Nucleară, Centrul de Avocatură pentru Protejarea Mediului şi Grassroots Foundation. 

Argumentele ong-urilor

Cele două organizații reprezentate prin avocata Cristina Mândruțiu arată că Agenția de protecția mediului Mureș a emis ilegal acordul de mediu iar lucrările de defrișare vizează habitate prioritare. „Lipsește o analiză integrată asupra înregului priec și că hidrocentrala de la Răstolița nu este una de de interes major care să contribuie la independența energetică a României.

S-a arătat, printre altele, că defrișarea a 38 de hectare în arii naturale protejate pentru proiectul AHE Răstolița are un impact semnificativ asupra biodiversității. „Habitatele a numeroase specii protejate, precum Carabus hampei și Osmoderma eremita, Hucho hucho (specia de lostriță) vor fi distruse. O pădure matură de 39,38 ha poate stoca în jur de 20.000 tone de CO2, contribuind semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Defrișarea eliberează acest dioxid de carbon în atmosferă, echivalentul emisiilor generate de 4.500 de mașini care circulă constant timp de un an. Defrișarea celor 39,38 de hectare în arii protejate nu este doar o pierdere de pădure, ci un sacrificiu al unei întregi infrastructuri naturale care protejează comunitățile, echilibrează clima și susține viața sălbatică. Este o intervenție cu efecte ireversibile pe termen lung, pentru beneficii energetice marginale și temporare. Omiterea evaluării de mediu, a evaluării adecvate și a evaluării impactului asupra corpurilor de apă pentru lucrările hidrotehnice implică riscuri severe, directe și ireversibile atât pentru mediu, cât și pentru comunitățile locale. Impactul ireversibil asupra corpurilor de apă. Lucrările hidrotehnice, cum ar fi construirea barajelor sau devierea cursurilor de apă, pot afecta dramatic debitul și calitatea apei. Lipsa unei evaluări prealabile înseamnă că riscurile legate de sedimentare excesivă, poluare chimică și perturbarea ciclurilor naturale ale apei nu sunt cunoscute și gestionate.

Daunele provocate de lucrările hidrotehnice sunt, în mare parte, ireversibile. Odată alterate, ecosistemele acvatice și terestre pot necesita decenii pentru refacere, iar costurile economice și sociale asociate ar fi exorbitante. În acest dosar NU este vorba despre un proiect de interes public major care să contribuie la independența energetică a României sau la atenuarea viiturilor Nu este vorba despre independența energetică a României. Conform documentației proiectului, debitul instalat al hidrocentralei este doar de 17m3/s, ceea ce generează o capacitate energetică nesemnificativă în raport cu nevoile actuale ale sistemului energetic național. În raport cu capacitatea instalată totală de 18.000 MW, puterea instalată a Răstoliței (~35 MW) reprezintă 0,19% din total. Iar în comparație cu producția anuală a României (57 TWh), producția anuală estimată la Răstolița este, în medie, 46,3 GWh (pagina 64 din Raportul privind impactul asupra mediului). Prin urmare, producția anuală medie estimată la Răstolița reprezintă aproximativ 0,081% din producția anuală totală de energie electrică a României. Aceasta este o contribuție extrem de mică în contextul producției naționale. Cu toate acestea, proiectul va avea efecte negative asupra unui total de 10 râuri”, arată cele două ong-uri.

Acțiunile din justiție

În demersul de blocare a proiectului de la Răstolița, Asociația Declic și Asociția Bankwatch România au solicitat pe de o parte anularea acordului de mediu iar până la soluționarea cestui dosar s-a cerut suspendarea acestui act administrativ.

Primul termen de judecată în procesul de judecare a cererii de anulare a acordului de mediu este 24 iunie. Între timp s-a finalizat procesul de suspendare a acordului de mediu. În procesul de fond pentru suspendarea acordului de mediu, la Tribunalul Cluj, cele două ong-uri au pierdut, cererea de chemare în judecată a Agenției pentru protecția Mediului și Hidroelectrica fiind considerată de instanță ca neîntemeiată.

Asociația Declic și Asociația Bankwatch România au înaintat recurs, iar miercuri Curtea de Apel Cluj le-a dat câștig de cauză.

“Decizia de astăzi a instanței arată că argumentele juridice nu pot fi ignorate, indiferent de presiunea ilegitimă pusă de miniștri precum Sebastian Burduja și Mircea Fechet. Instanțele confirmă din nou că un stat de drept nu poate exista atunci când continuăm să construim hidrocentrale de tip comunist, inutile, care nu au nicio justificare pentru asigurarea independenței energetice a României, mai ales în contextul schimbărilor climatice”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea de campanii Declic.

Procesele intentate de Asociația Declic și Asociația Bankwatch împotriva proiectului de la Răstolnița nu sunt singurele. Pe portalului instanțelor apar zeci de procese deschide de cele două organizații care vizează proiecte majore pentru economia României.

Tarnița-Lăpuștești, următoarea țintă?

În județul Cluj urmează să fie deblocat proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, fără a mai fi necesar un nou studiu de fezabilitate, după ani întregi de întârzieri. Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, proiect evaluat la 1 miliard de euro, ar deveni cea mai mare „baterie naturală” a României, cu o putere instalată de 1.000 MW. Senatorii au argumentat că, după șase studii de fezabilitate eșuate, este momentul ca statul să treacă la acțiune și să nu mai piardă timp și bani cu proceduri inutile.

În acest context, nu este exclus ca proiectul să fi vizat de ONG-iști. Contactată telefonic, Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea de campanii Declic a declarat că nu știe dacă organizația din care face parte se va implica în demararea vreunei acțiuni împotriva proiectului hidroenergetic din județul Cluj precizând că nu știe datele tehnice. Ea a precizat că în cazul în care se va constata că sunt nereguli Declic va deschide acțiune de blocare a proiectului.

Cosmin PURIȘ