Plăcerile chaosului

Îşi spune oficiu. Noi credem că e oficină. Şi, cu toată prestanţa afişată, pare o cocină în care râmătorii şi-au făcut obiceiul de a scurma numai printre fecale. Şi e la mintea cocoşului – dacă zgândări rahatul, pute! – că participanţii la această suavă operaţiune sunt, până la urmă, trecuţi la index.

Oficiul European de Statistică stă pe un morman de cifre. Din acest motiv îşi şi spune Euro… stat. Dar, din când în când, ia de jos şi aruncă pe cine şi ce trebuie. Nu explică. Doar manipulează în aşa fel cifrele, încât să iasă… bine. Pentru cine trebuie. Şi să-i afunde şi mai tare în balegă pe cei care – nu-i aşa? – au scos prea repede capul.

Ultima găselniţă: cheltuieli pentru „recreaţie, cultură şi religie”. Acest amalgam, demn de băgat în ceaţă pe orice muritor, creează confuzii în mintea bolnavă a celor care, imparţiali, zic ei, măsoară starea Europei.

Să despicăm apele, deci.

Ce are „recreaţia” cu „religia”, să spunem? Şi de ce nu e „religia” parte a „culturii”? Un răspuns simplu, după analiza cifrelor prezentate de Eurostat ar spune că, musai, trebuie să abureşti lumea pentru a fi credibil. Şi pentru a denigra cu eficienţă. Producând haos, băieţii de la această instituţie (?) se ling pe degete, savurând zoaia pe care o pot produce doar „dând din pix”. Şi transcriind pe curat (citiţi tastatură n.n.). Dacă ar şti pe unde se află România, ar fi de ajuns pentru a „vedea” câte biserici construim; ce de bani iau preoţii, călugării şi alţi aparţinători bisericilor de toate felurile şi neamurile, nu numai pentru salarii, ci scutiri de impozite, pentru construcţii, întreţinere şi reparaţii, congrese, primiri şi plecări etc.

Recreaţia: e bună! După ce munceşti de-adevăratelea. În România au fost 5 zile libere cu ocazia pomenirii Sfintei Maria. Nemţii a lucrat normal. Şi au avut liber doar… sâmbătă şi duminică. Aşa şi de Crăciun, aşa şi de Revelion, aşa şi de Paşti… Să dai bani pe recreaţie: Cine? Statul? Privaţii? O bancă de la noi dă 0,10% dobândă pentru că-ţi foloseşte banii, îţi ia 0,50% când retragi ceva. Pe când p’afară, sucursala aceleiaşi bănci dă dobândă 2% şi te lasă să retragi fără comision.

Cultura. Nu e nici locul, nici rolul editorialului de faţă să definească acest concept. De altfel, părerile sunt împărţite şi nu vreau să intrăm în polemici. Şi au dreptate cei de la Eurostat: plătim cel mai puţin pentru cultură (97 de euro). Luxemburg dă 800 de euro. Şi? E mai mic decât Clujul, acolo îşi spală toţi grangurii ciorapii cu bani şi-i o debandadă. Noi? Nu susţinem cultura consumului de droguri, a pornogrfiei, a destrăbălărilor de încurcături sexuale. Nu avem de dat bani pentru care alegorice pentru a face prozeliţi în cultura gay, nu sponsorizează aproape nimeni cultura războiului, recreaţia trecutelor spaime, religia fanatismelor.

E rău aşa, nu?