Clujul şi Marea Unire. Un popor s-a eliberat!

• Primăria municipiului Cluj-Napoca, decembrie 2017 – ianuarie 2018 •
O expoziţie cum este Clujul şi Marea Unire – organizatori Primăria municipiului Cluj-Napoca; Biblioteca Academiei/filiala Cluj; BCU ‘Lucian Blaga’; Muzeul UBB; Arhivele Naţionale Cluj – trebuie văzută. Subliniez: trebuie, din mai multe motive, egale ca importanţă. Clujul şi Marea Unire este întâlnirea cu istoria naţională şi unul dintre evenimentele care au schimbat profund faţa României. Pentru că Marea Unire reprezintă, prin intrarea în drepturile fireşti, nu numai făurirea statului unitar, ci şi deschiderea drumului spre România modernă.
Cele 80 de planşe ale expoziţiei sunt urmarea unei selecţii riguroase, alegerea celor mai reprezentative documente de epocă (manuscrise originale, afişe, fotografii, ziare…) reflectând prin oameni şi fapte, dimensiunea unui eveniment cu o extraordinară încărcătură emoţională.
Am să mă opresc asupra fiecărui eşantion în parte, toate reprezentative însă. Între documentele expuse se află Ordinul de liberă circulaţie şi deplasare pentru dr. Amos Frâncu, emis de Senatul Naţional Român din Ardeal la 16 noiembrie 1918; Jurământul clujenilor de supunere faţă de Consiliul Naţional Român şi faţă de Senatul Naţional Român din Ardeal, datat 1918; ziarul Clujul, prima publicaţie în limba română după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; afişe ale Teatrului Naţional din Cluj, cu primele spectacole în limba română, ‘Se face ziuă’ şi ‘Poemul Unirii’ de Zaharia Bârsan, respectiv premiera spectacolului ‘Ovidiu’ de Vasile Alecsandri (2 decembrie 1919); manuscrisul la ‘Poemul Unirii’ de Zaharia Bârsan; scrisoarea ‘Măria Ta’, semnată Elena Pop Hossu – Longin,…
Fotografiile sunt axate pe diferitele momente dinaintea, din timpul şi post Marea Unire şi mă refer la imagini precum ‘Regele Ferdinand vizitează Transilvania 1919’, ‘Regele Ferdinand şi Regina Maria la Câmpia Turzi (1919), ‘Regele Ferdinand şi Iuliu Maniu’ (Cluj, 1919), fotografii ale personalităţilor timpului – Iuliu Haţieganu, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu, Vasile Dimitriu, dr. Amos Frâncu, Francis Hossu – Longin, Al. Vaida Voevod, Aurel lazăr, Romul Boilă, Emil Haţieganu, Ştefan Cicio Pop,…
Presa timpului este prezentă prin publicaţii precum Clujul (25 decembrie 1918), La Roumanie (Paris, 19 decembrie, 1918), Neamul Românesc (20 noiembrie 1918), Unirea (12 ianuarie 1919), Luceafărul, Revista Literară, Mişcarea,…
Un capitol aparte în expoziţie îl ocupă manuscrisele. Două înscrisuri reţin din start, atenţia. Primul este semnat de Silviu Dragomir, notar al Adunării Naţionale, citez: “Adunarea de la Alba Iulia va rămâne de-a pururea piatră de hotar a istoriei române şi va reprezenta din veci în veci, simbolul biruinţei noastre definitive. Ea a fost rezultatul logic al evoluţiei istorice, fructul luptelor de emancipare a poporului românesc şi avântul strălucit al ideilor generoase pentru care s-a vărsat, cu atâta prisosinţă, sângele scump al fraţilor noştri”.
Al doilea este semnat de scriitorul Emil Isac : “Mă întorc acasă fericit şi cu ochii fierbinţi, am văzut ceea ce trebuie considerat firesc de oricine: o naţiune entuziastă. Ceea ce a urmat ni se pare un vis. Un popor s-a eliberat”.
Demostene ŞOFRON