Accesul la justiţie, un lux pentru mulţi dintre români

Demersul coaliţiei de guvernare de a modifica legile care guvernează sistemul judiciar a creat o mare tensiune la nivelul societăţii. Multă lume a ieşit în stradă să-şi exprime îngrijorarea vizavi de faptul că aceste modificări legislative pun în pericol statul de drept şi afectează independenţa justiţiei. Am văzut incidente de stradă, incidente în Parlament, agresiuni verbale şi chiar agresiuni fizice. Nu vreau să discut aici dacă sunt oportune sau nu pentru justiţie aceste modificări legislative şi nici dacă se justifică acţiunile „santinelelor” care pretind că „păzesc” din stradă statul de drept. E sigur însă că, până acum, nimeni nu a putut spune cu subiect şi predicat care dintre propuneri pot dinamita justiţia. Vreau să ating însă o problemă la fel de importantă ca independenţa justiţiei şi anume accesul liber la justiţie.
Constituţia României prevede în articolul 21 că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. În acest articol se mai arată că nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Textul constituţional sună foarte bine însă realitatea arată, din păcate, pentru foarte mulţi dintre români accesul la justiţie este un vis tot mai greu de realizat. Şi asta din cauza unor factori care pur şi simplu limitează accesul la justiţie. Ca exemplu în acest sens sunt taxele judiciare de timbru.
Ordonanţa de urgenţă nr 80 din 2013 privind taxele judiciare de timbru arată că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Totodată se mai prevede că taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cu alte cuvinte, cine doreşte proces, trebuie să plătească! Din cauza acestor taxe, al căror cuantum în unele cazuri este destul de mare, pentru foarte mulţi dintre cetăţenii români este imposibilă deschiderea unui proces care le-ar rezolva anumite probleme şi pentru care nu au altă variantă. Să vedem câteva exemple. Cineva doreşte să dea în judecată o persoană pentru a-l obliga să plătească suma de 100.000 de lei cu titlul de contribuţie în cadrul unui proiect pe care l-au gândit împreună. Pentru a deschide procesul, reclamantul trebuie să achite o taxă de 2105 lei, la care se mai adaugă doi la sută din ce depăşeşte 50.000 lei. Dacă persoana care vrea să deschidă procesul nu are cunoştinţe juridice, este obligat să apeleze la un avocat. În acest caz, potrivit tabloului onorariilor minimale al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, va plăti un onorariu reprezentând 3% din valoarea litigiului, însă nu mai puţin de 4000 lei. Să vedem un alt exemplu. Cineva care locuieşte, la casă, în oraş se trezeşte, peste noapte, cu un proiect imobiliar de mai multe blocuri care îi afectează proprietatea. Singura cale de a se proteja este o acţiune în instanţă în vederea anulării actelor de urbanism emise de primărie în vederea realizării proiectului imobiliar. Pentru asta însă omul va plăti o taxă de timbru de 300 de lei, iar onorariul la avocat este de cel puţin 1200, la care se mai adaugă alţi 800 de lei pentru redactarea plângerii prealabile care trebuie depusă la primărie înainte de a începe procesul. Cele mai mari taxe judiciare se plătesc în acţiunile de partaj. În astfel de situaţii, fiecare român va trebuie să achite trei la sută din valoarea bunurilor care urmează a fi partajate. Să vedem ce costuri ar fi şi la o simplă acţiune de anulare a unui proces verbal de contravenţie. Taxa de timbru pentru o astfel de cauză este de numai 20 de lei, însă onorariul la avocat va fi de cel puţin 600 lei. Aşadar, dacă ai primit o amendă de 300 de lei şi vrei s-o anulezi pe motiv că ar fi un abuz trebuie să scoţi din buzunar 620 de lei. Cam asta ar fi situaţia în mare cu privire la accesul la justiţie. Mai exact, dacă nu ai bani mori cu dreptatea în mână. Ar spune unii din justiţie însă că lucrurile nu stau chiar aşa, pentru că există o prevedere legală care face posibilă scutirea de taxa de timbru pentru persoanele cu venituri reduse. Aşa o fi. Numai că, dacă ne uităm prin dosarele în care se cer astfel de facilităţi, vedem că peste 90 la sută din solicitările făcute în acest sens sunt respinse.
Ţinând cont de toate acestea, concluzia ar fi următoarea: accesul la justiţie, un lux pentru mulţi dintre români.
Trist.
Cosmin PURIŞ