FILARMONICA DE STAT „TRANSILVANIA”. Concert vocal-simfonic – dirijor Gottfried Rabl

vineri, 2 februarie 2018, ora 19, Colegiul Academic

Gottfried Rabl dirijor; Anna Agafia Egholm vioară; Cornel Groza dirijorul corului * în program : Carl Nielsen – Uvertura operei Maskarade, Concertul pentru vioară, op. 33; Anatoli Liadov – Fragment din Apocalips, op. 66; Florent Schmitt – La tragédie de Salomé, op. 50 * Corul de femei şi Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”

Filarmonica de Stat „Transilvania” vă propune vineri, 2 februarie 2018, de la ora 19.00, la sala Auditorium Maximum a Colegiului Academic, un altfel de concert, sub bagheta dirijorului vienez Gottfried Rabl, care va aborda lucrări deosebite, foarte rar sau chiar deloc auzite până acum la Cluj: Uvertura operei Maskarade şi Concertul pentru vioară, op. 33, ambele de Carl Nielsen, Fragment din Apocalips, op. 66 de Anatoli Liadov (lucrare în primă audiţie la Cluj)) şi La tragédie de Salomé a lui Florent Schmitt (niciodată cântată la Cluj până acum). Nonconformisul lucrărilor alese de dirijorul Gottfried Rabl va fi perfect potenţat de prezenţa solistei invitate Anna Agafia Egholm (vioară), care, deşi foarte tânără, este o prezenţă absolut cuceritoare (atât de public, cât şi de premii internaţionale). Bineînţeles, ea va interpreta alături de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, iar în a doua parte a programului ne vom bucura şi de prezenţa Corului de femei al Filarmonicii de Stat ”Transilvania” (pregătit de Cornel Groza).

Despre Carl Nielsen, care a compus superba comedie Maskarade (1906), putem spune că este cel mai apreciat compozitor al Danemarcei. Lucrarea care va fi cântată vineri are ca sursă de inspiratie piesa Maskarade (1724) a dramaturgului norvegian Ludvik Holberg, supranumit „Molière al Nordului”. Spre deosebire de lucrările de maturitate ale lui Nielsen, muzica din Concertul său pentru vioară – conceput, în mod mai puţin obişnuit, în doar două părţi – este dominată de melodii de factură neo-clasică şi dă solistului posibilitatea să-şi etaleze din plin atât virtuozitatea, cât şi latura sa sensibilă.

În continuare, vă propunem un Fragment din Apocalips, op. 66, de Anatoli Liadov, fragment care a fost compus cu intenţia de a deveni de fapt o operă substanţială, bazată pe mituri ruseşti. Având în vedere că Liadov este un compozitor destul de obscur pentru multă lume, pentru a face cunoştinţă cu el recomandăm mai degrabă lucrările sale orchestrale, dintre care Fragement din Apocalips, op. 66 este una dintre cele mai bune.

Pentru a treia parte a serii am păstrat ceva ce veţi asculta în premieră: superba lucrare La tragédie de Salomé, op. 50, a lui Florent Schmitt, niciodată cântată la Cluj până acum. După ce veţi asculta această lucrare, vă promitem că vă va fi imposibil de înţeles de ce nu aţi mai auzit-o până acum, de ce este atât de rar abordată pe scene şi de ce Florent Schmitt stă într-un con de umbră faţă de marii compozitori. Cu atât mai mult cu cât, dacă e să ne luăm după spusele dirijorului Stéphane Denève, ”Ritualul primăverii al lui Stravinsky nu ar fi fost la fel fără La Tragédie de Salomé.” Bazată pe povestea biblică a Salomeei, opera lui Schmitt reprezintă tot ce e mai bun şi mai ales în tradiţia franceză a muzicii centrate pe subiecte sau personaje exotice. În acest caz, avem de a face cu o doză mare de epic şi de barbar, alături de influenţe impresioniste şi orientaliste, toate acestea făcând din La tragédie de Salomé una dintre cele mai dramatice lucrări din muzica franceză din punctul de vedere al scenografiei şi costumelor, ”prototipul unei noi specii de balet, în care se combină toate resursele de producţie scenică, splendoarea orchestrală şi acţiunea detaliată.” Astăzi însă, lucrarea se cântă în principal în sălile de concerte, ca o suită simfonică.

Gottfried Rabl – este un dirijor mai aparte, căruia îi place să scoată din umbra lucrări mai puţin accesibile sau cunoscute şi compozitori valoroşi, dar obscure, cărora istoria muzicii pare că le-a făcut o nedreptate. S-a născut în Viena şi a studiat pianul şi cornul francez. A colaborat îndeaproape cu Leonard Bernstein în Viena, Milano şi SUA, ca asistent muzical şi editor al ultimei opere a lui Bernstein, “A Quiet Place”. Cunoscut pentru forţa şi intensitatea cu care dirijează lucrări din repertoriul secolelor XIX şi XX, Rabl dirijează în mod frecvent Vienna Radio Symphony Orchestra şi a lucrat cu Vienna Concert Orchestra, Corul Radio şi Corul de concerte din Viena. A dirijat mai multe orchestre din întreaga lume şi are numeroase înregistrări din multiple genuri muzicale. În general, este foarte implicat în proiecte care aduc muzica clasică mai aproape de tineri.

Solista Anna Egholm este de origine daneză şi, deşi e foarte tânără, vorbeşte fluent patru limbi (daneză, rusă, francezăşi engleză). A început să cânte la vioară la 5 ani, iar în 2014 a cântat la Carnegie Hall, New York. Are numeroase premii internaţionale şi, în prezent, studiază cu Alexandre Zapolski la Royal Danish Academy of Music. Are numeroase recitaluri în Danemarca şi în străinătate, iar ca solistă în cadrul unor concerte a apărut recent cu Danish Radio Symphony Orchestra, Bergen Philharmonic şi Malmö Symphony Orchestra. Anna cântă pe o vioară Gagliano din anul 1763, care i-a fost încredinţată de către Fundaţia Augustinus.