Serile Filmului Documentar, la Cinematograful „Dacia”

Publicul clujean este invitat, marţi, 27 martie, şi miercuri, 28 martie, la Cinematograful „Dacia”, să vizioneze trei filme documentare remarcabile, primul despre marea interpretă de muzică populară şi lăutărească Maria Tănase, al doilea referitor la procesul din anul 1927 din Statele Unite ale Americii pricinuit de sculptura „Pasărea” de Constantin Brâncuşi, catalogată de vameşii americani drept piesă fără valoare artistică. Cel de-a treilea film documentar care va rula, miercuri, la Cinematograful „Dacia” face o incursiune în lumea fascinantă a localnicilor de pe Insula Ada Kaleh, un mic paradis, din nefericire acoperit de apele Dunării, după construcţia Hidrocentralei Porţile de Fier I.

Organizatorii evenimentului cinematografic sunt Casa Municipală de Cultură şi Serviciul Public pentru Administrarea Obiectivelor Culturale. Filmele documentare vor fi prezentate de istoricul Ucu Bodiceanu.

Intrarea este liberă.

27 martie 2018, ora 18.30. „Maria Tănase-Povestea cenzurată”, regia Laurenţiu Damian. Realizat în anul 1986, filmul prezentând imagini document şi mărturii despre viaţa şi cariera Mariei Tănase a fost considerat nepotrivit de către Cenzura comunistă, fiind interzis, astfel că premiera a avut loc abia în 1990.

„Documentarul „Maria Tănase- Povestea cenzurată”, produs de Sahia Film, prezintă mărturii şi imagini-document despre viaţa şi activitatea muzicală a celebrei interprete. Se spune că America a avut-o pe Marilyn Monroe, Franţa pe Edith Piaf, iar România pe Maria Tănase. Când vorbim, însă, despre viaţa artistei, nu întotdeauna suntem cuprinşi de frenezia pe care ne-o inspiră muzica sa. Ritmurile vioaie ascund o poveste secretă pe care puţini dintre noi o cunosc. Serviciul secret al armatei germane, Abwehr, a preconizat să exploateze celebritatea Mariei Tănase şi să o recruteze pentru misiunile sale. Artista a refuzat, ferm, potrivit Abwehr, dar şi Serviciului Special de Informaţii, condus de Eugen Cristescu”, ne spune realizatorul Serilor Filmului Documentar, istoricul Ucu Bodiceanu de la Casa Municipală de Cultură.

27 martie 2018, ora 18.30: „Brâncuşi – Procesul Păsării”. Procesul lui Brâncuşi cu Statul American a schimbat mentalităţi şi a redefinit percepţia asupra artei moderne. În octombrie 1926, un număr de 20 de sculpturi de Brâncuşi, venite din Franţa cu pictorul francez Marcel Duchamp (cetăţean american din 1955), care urmau să fie expuse la Galeria Brummer din New York, iar ulterior la Clubul Artei din Chicago, au ajuns, cu bine, în portul oraşului. La controlul vamal, funcţionarii americani au trecut, în documente, sculpturile de Brâncuşi cu titlul de “ustensile de bucătărie şi echipament spitalicesc”. Totodată, vameşii americani au refuzat să consemneze că sculptura „Pasărea” este o operă de artă şi au reţinut-o la vamă, ca pe un obiect oarecare. Brâncuşi a fost indignat de ignoranţa funcţionarilor americani care l-au obligat să achite suma de 240 de dolari, pentru a-şi recupera lucrarea. Artistul s-a bucurat de preţuirea publicului american avizat. Cu toate acestea, în februarie 1927, evaluatorul vamal F.J.H. Kracke a decis că orice sculptură vândută de Brâncuşi în SUA să fie supusă taxelor. În martie 1927, Edward Steichen, care achiziţionase sculptura „Pasărea”, a depus în instanţă actele prin care Brâncuşi contesta decizia reprezentaţilor guvernamentali ai Statelor Unite. A început, în acest fel, procesul Brâncuşi versus Statele Unite. În instanţă s-a pus întrebarea dacă lucrarea „Pasărea” este sau nu originală, pentru că artistul prezentase, în expoziţie, patru versiuni ale sculpturii sale. Judecătorii Young şi Waite au cerut lămuriri privitor la denumirea lucrării şi nu s-au sfiit să-l şicaneze pe Steichen. Procesul a avut şi o latură comică, din cauza rigidităţii unor opinenţi în privinţa artei moderne, conservatorismului acestora şi a incapacităţii lor de a înţelege originalitatea artei lui Brâncuşi.

Miercuri, 28 martie 2018, ora 18.30: „Ultima primăvară pe Ada Kaleh”

„Pentru realizarea barajului de la Porţile de Fier I, a fost sacrificată insula Ada Kaleh, un paradis terestru, cu climă mediteraneană. Realizat în anul 1968, documentarul surprinde viaţa insularilor, celebrele lor produse (dulceaţă de trandafir, baclavale, rahat, citronadă şi bragă), dar şi strămutarea fortificaţiei austriece pe insula Şimian, aflată în aval. În anul 1970, apele Dunării au acoperit definitiv insula Ada Kaleh”, ne spune istoricul Ucu Bodiceanu.

Carmen FĂRCAŞIU